„Un val de mare sculptat umblă prin București și se numește ION COJA. Uneori, de foarte puține ori, când se apucă să cioplească destine din lutul pe care-l fură stepei, marea dă la iveală vlăjgani ca ION COJA, care nu imploră niciodată pe nimeni, ci-și smulg singuri, hotărîți și lucizi, bucuriile și durerea din întâmplările ce alcătuiesc o viață de om. ION COJA aparține mării ca și luna, corabia lui de nuntă. Îl respect și mi-e drag ca o scuturare de meri, pentru că se pricepe de minune să le scoată apa proștilor din urechi.” FĂNUȘ NEAGU, Cartea cu prieteni

ma doare faptul ca incultura este la ea acasa in tara mea, ma doare ca ca avem o clasa politica mai mult decat dubioasa ( cu mici exceptii ), ma doare ca avem un sistem social, politic , economic care permite gunoaielor sa apara in prim plan si sa faca legea, ma doare ca prea multi romani sunt nefericiti, ma doare ca am uitat ca suntem romani, ma doare ca suntem saraci si fara speranta, ma dor multe dar vreau ca poporul meu sa aiba puterea sa intoarca roata ca viata omului de rand sa intre in normalul ei !
Ma doare cand vad distrugerea tuturor valorilor romanesti, a poporului roman, a Romaniei. Ma rog la Dumnezeu sa fie doar o perioada efemera.
Ma doare pasivitatea romanilor care gandesc ca solutia ar fi sa nu se prezinte la urne,conportamentul lor de condamnati fara vina,de lipsa de solutii a celor avizati desi pe multe forumuri multi se erijeaza prn comentariile lor patrioti.Cred ca ar fi vremea sa treaca si la fapte.
am si eu o propunere;o puteti numi timpita,hazlie, interesanta,cum doriti.ce-ar fi sa cedam pasnic ardealul?cu conditia ca toti locuitorii sai sa aiba drept liber de asociere ,chiar si pe baze etnice.odata infaptuit transferulpasnic ,toti romanii astfel incorporati in granitele ungare se organizeaza intr-un partid tip u.d.m.r.,participa la succesivele alegeri libere si cistiga(normal,ginditi-va citi romani traiesc in ardeal).la intrunirea noului parlament deputatii si senatorii din formatiunea romaneasca propun si aproba alipirea noii ungarii la romania.mai diabolic de atit… asta asa sa ne distram apropo de delirul fara sfirsit al revendicarii maghiare a ardealului si care din lipsa de imaginatie si realizari asigura politicienilor maghiari accesul la cascaval.
nu va fie teama , decat de pierderea sufletelor voastre, dreptatea va invinge la acest sfarsit de veac, aveti INCREDERE IN Iisu Hristos ce a provaduit si vveti avea linistea vesnica!
trebui duse la capat aceste vremurii, ei le accelereaza , asta este destul de periculos pt cei care invadeaza, nu va fi usor dar nu le va fi nici bine, Romani au cea mai mare rabdare in suferinta, dar sa te fereasca Dumnezeu de mania celor putini ramasi, istoria noastra este martora acestor cuvinte! RUGATIVA CHIAR SI PT EI, ASA SA RUGAT SI Iisus cand lau rastignit, amintitiva acest lucru mereu! pace tuturorr si lor binenteles, nui mai judecati pe evrei, rugativa pt ei! noi prin moarte aparand tara ne vom mantui! nu va fie teama de foamete, sa nu parasiti tara Romaneasca, IUBITIO!!!!
DACA VA TREBUI , VOM MERGE LA ARME . SA NU SE INDOIASCA NIMENI DE ASTA . POATE VOM MURI …POATE NU . ORICUM, SIMPLU NU LE VA FI .
Asta au negociat Băsescu şi Boc?
Potapi Arpad (FIDESZ): “România trebuie să accepte autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”
Preşedintele Comisiei Uniunii Naţionale din Parlamentul Ungariei, Potapi Arpad, membru al FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orban, a declarat vineri că solicitarea autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc este “legitimă şi europeană”, secuii având dreptul să ceară sprijin politic, relatează Mediafax.
Conform lui Potapi Arpad, figură importantă a FIDESZ şi membru în Parlamentul Ungariei, Consiliul Naţional Secuiesc “trebuie să fie pentru autonomie teritorială şi trebuie să continue această idee în Ardeal”.
“Toate partidele politicile maghiare şi nemaghiare trebuie să accepte că acest popor, după o mie de ani în Ardeal şi 90 de ani în România, este îndreptăţit să ceară sprijin politic pentru autonomia teritorială”, a spus Potapi Arpad.
Oficialul a ţinut să puncteze că România “trebuie să accepte acest gând” şi a dat exemple din Spania, Franţa, Peninsula Balcanică şi Serbia, unde “se fac paşi” pentru acest lucru.
Reamintim că, săptămâna aceasta, politica românească a fost scena unui mare scandal generat de deschiderea la Bruxelles a unei reprezentanţe oficiale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Laszlo Tokes împreună cu europarlamentarii UDMR Iuliu Winkler şi Sogor Csaba au fost gazdele unei recepţii la Bruxelles, oferită cu ocazia deschiderii reprezentanţei Ţinutului Secuiesc. Invitaţia la recepţie a fost tipărită doar în limbile maghiară şi engleză.
“Isterie naţionalistă şi scandal politic”, aşa a caracterizat vicepreşedintele Parlamentului European, Lazslo Tökes, reacţiile din România cu privire la înfiinţarea Reprezentanţei. “Aceste reacţii vin din partea acelora care nu pot suporta că un ţinut locuit de unguri poate fi reprezentat în acest fel. De fapt, este un ţinut tot atât de tradiţional ca şi Ţara Bârsei, Ţara Maramureşului sau Ţara Sălajului, dar ceea ce pe ei îi deranjează este această componentă maghiară. Naţionalismul postcomunist a intrat din nou în acţiune”, a declarat Laszlo Tokes în discursul inaugural. El a invitat şi celelalte “ţări” tradiţionale din România să-şi deschidă reprezentanţe la Bruxelles, după modelul Ţării Secuilor. “Propaganda politică împotriva guvernului format din două partide, PDL şi UDMR” a fost un alt motiv invocat de Tökes pentru criticile ce au fost aduse în ţară acestui eveniment.
Mai trebuie amintit că, de scandaloasa acţiune a europarlamentarilor UDMR de la Bruxelles, Ministerul de Externe român s-a delimitat timid, în timp ce vicepremierul Marko Bela a răspuns ironic la interpelările jurnaliştilor referitoare la această această acţiune: “Care-i problema?!”. “E vorba doar de o promovare a intereselor economice ale Harghitei şi Covasnei”, a mai susţinut Marko. Ce nu a spus Marko Bela este că deja interesele acestor judeţe sunt reprezentate la Bruxelles. Încă din 2008, Regiunea de Dezvoltare CENTRU, care reprezintă judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, are un birou la Bruxelles care se ocupă tocmai cu promovarea şi atragerea fondurilor de dezvoltare.
Publicat Duminicã, 05 iunie 2011 Cristina Horvat
Mă doare că ţara noastră se va risipi !Că haitele flămânde se vor năpusti asupra noastră şi vor hăcui ţara.Nu ar fi putut s-o facă dacă nu erau”cozile de topor” care conduc ţara şi carora nu le pasă de nimic decât de interesele lor de ordin material.După ei potopul!Mi-e teamă că poate fi din nou”Ip şi Trăznea”.Dacă Harghita şi Covasna erau la graniţa de vest nord-vest erau demult deslipite de ţară!
În 1940 un rege nedemn a ordonat armatei să se retragă fără să fi tras un glonte întru aspărarea graniţelor,am fost duşi ca vitele la tăiere! Iar acum pare că se repetă istoria! Acum am avea nevoie de D-L MAREŞAL,dar de unde să-l luăm? Armată nu mai avem,iar omeni de stat nici pe atât!Ce stranie coinicidenţă! La împlinirea a 64 de ani de la uiciderea d-lui MARESAL(care pentru sine n-a vrut nimic,totul pentru ţară,pentru a recâştiga teritoriile pierdute) ungurii ne bajocoresc,puterea tace mâlc iar opoziţia doar mârâie.CE-I DE FĂCUT?Poate ştiţi Dvs. Eu una nu ştiu..
Agerpress
Olguţa Vasilescu critică lipsa de reacţie a MAE în cazul deschiderii unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles
Joi, 26 Mai 2011 13:14
Purtătorul de cuvânt al Departamentelor PSD, senatorul Lia Olguţa Vasilescu, a criticat, joi, lipsa de reacţiei a Guvernului, în special a ministrului de externe, Teodor Baconschi, în cazul deschiderii unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles.
“S-a dovedit faptul că am avut dreptate atunci când am cerut demisia domnului Baconschi din fruntea MAE, pentru că vedem că este totalmente lipsit de orice reacţie la provocările care se referă la caracterul naţional unitar, independent şi indivizibil al statului român. După ce Ungaria şi-a făcut debutul la preşedinţia UE desfăşurând o hartă pe care Transilvania era îngropată în Ungaria Mare, iată că acum Laszlo Tokes împreună cu alţi doi europarlamentari din partea UDMR au anunţat că pe data de 31 mai vor deschide o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles”, a declarat Olguţa Vasilescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Senatorul PSD a afirmat că nu există nici un fel de regiune de dezvoltare, judeţ sau formă de organizare administrativ-teritorială cu denumirea de Ţinutul Secuiesc.
“Ne punem întrebarea de ce Guvernul şi, în special, domnul Teodor Baconschi nu au nici un fel de reacţie. Observăm cu îngrijorare că astfel de provocări se înteţesc, din păcate, pe fondul unui Guvern foarte slab, care este deranjat atunci când îi supără pe cei de la UDMR şi foarte speriat că va pierde astfel majoritatea”, a mai spus senatorul PSD.
Olguţa Vasilescu a adăugat că pe invitaţiile trimise pentru deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles se află antetul grupului parlamentar al PPE, grup din care face parte şi PDL, partid care l-a susţinut pe Laszlo Tokes la vicepreşedinţia Parlamentului European.
“Acesta poate să fie un lucru care demonstrează că această lipsă de reacţie a domnului Baconschi nu este întâmplătoare”, a mai spus Olguţa Vasilescu. AGERPRES
Hunor Kelemen despre deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc: Este un birou de lobby, nu în sensul folosit de Adrian Severin
Joi, 26 Mai 2011 18:25
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, susţine că reprezentanţa Ţinutului Secuiesc la Bruxelles nu reprezintă altceva decât un birou de lobby, însă nu în sensul folosit de europarlamentarul Adrian Severin.
“Este vorba despre un demers absolut normal la Bruxelles şi în UE. România, după cunoştinţele mele este stat membru UE, deci are această posibilitate. Nu este vorba despre altceva decât despre un birou de lobby în sensul bun al cuvântului, nu în sensul folosit de domnul Adrian Severin. Eu credeam că Olguţa Vasilescu s-a ocupat de Adrian Severin, nu de Ţinutul Secuiesc, dar, mă rog, asta este o altă discuţie. Deci, va fi un birou de lobby şi eu sunt convins că toată lumea, când se linişteşte şi bagă picioarele în apă rece, îşi va da seama că nu este nici anti-constituţional, nici ilegal, nici imoral. Este un demers absolut firesc. Şi judeţul Constanţa şi judeţul Prahova -pentru domnul Sever Voinescu sau pentru alţii, vreau să dau idei -, poate să facă astfel de iniţiative şi să deschidă un birou, pentru a ajuta comunitatea locală să atragă fonduri şi să prezinte oferte turistice şi culturale din judeţul respectiv şi posibilităţi pentru investitori”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele UDMR.
Acesta a precizat că nu înţelege de ce au existat “inflamări” pe acest subiect, adăugând că nu a discutat nici în Guvern şi nici în Coaliţia acest aspect pentru că nu este o temă care să vizeze Executivul sau partenerii de la guvernare. Kelemen mai consideră că ar fi bine dacă fiecare judeţ sau regiune ar avea o astfel de iniţiativă, prin care să se promoveze ofertele culturale şi turistice şi pentru a contribui la dezvoltarea economică. “Această iniţiativă are o istorie mai lungă. Acum doi-trei ani de zile, preşedinţii Consiliilor judeţene Harghita şi Covasna au discutat şi, până la urmă, au luat această decizie, de a deschide un birou la Bruxelles, aşa cum se întâmplă la Bruxelles de mult timp. Autorităţile locale au şi un for acolo, unde se întâlnesc ei, pe lângă Comisie. Foarte multe autorităţi locale, judeţe sau regiuni, în funcţie de fiecare ţară, dacă doresc pot deschide acolo un birou. Sunt astfel de birouri peste tot în Bruxelles şi are scop de a face lobby pentru investiţii, pentru turism. Deci, cu scop economic în principal şi pentru a atrage fonduri, pentru a ţine legătura cu Comisia, cu Parlamentul European, cu alte instituţii”, a explicat Kelemen.
Potrivit acestuia, iniţiativei venite dinspre Harghita şi Covasna i s-a alăturat şi judeţul Mureş, iar Csaba Csogor, Gyula Winkler şi Laszlo Tokes – fără să fie iniţiatorii ideii -, au ales să susţină respectivul demers, fiind europarlamentari din partea UDMR. AGERPRES
Hunor Kelemen despre deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc: Este un birou de lobby, nu în sensul folosit de Adrian Severin
Joi, 26 mai 2011 Sursa: Agerpres A
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, susţine că reprezentanţa Ţinutului Secuiesc la Bruxelles nu reprezintă altceva decât un birou
de lobby, însă nu în sensul folosit de europarlamentarul Adrian Severin.
“Este vorba despre un demers absolut normal la Bruxelles şi în UE. România, după cunoştinţele mele este stat membru UE, deci are această posibilitate. Nu este vorba despre altceva decât despre un birou de lobby în sensul bun al cuvântului, nu în sensul folosit de domnul Adrian Severin. Eu credeam că Olguţa Vasilescu s-a ocupat de Adrian Severin, nu de Ţinutul Secuiesc, dar, mă rog, asta este o altă discuţie. Deci, va fi un birou de lobby şi eu sunt convins că toată lumea, când se linişteşte şi bagă picioarele în apă rece, îşi va da seama că nu este nici anti-constituţional, nici ilegal, nici imoral. Este un demers absolut firesc. Şi judeţul Constanţa şi judeţul Prahova -pentru domnul Sever Voinescu sau pentru alţii, vreau să dau idei -, poate să facă astfel de iniţiative şi să deschidă un birou, pentru a ajuta comunitatea
locală să atragă fonduri şi să prezinte oferte turistice şi culturale din judeţul respectiv şi posibilităţi pentru investitori”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele UDMR.
Ma doare ca iti permit toti tampitii sa vorbeasca despre evrei ca fiind ”ciuma” care a distrus Romania!
semnalez ultimul nr. din Historia. În el javra Cristoiu şi “istoricul” Diaconescu (Absolvent la Etvos, Ungaria) tratează despre “criminalul” Avram Iancu, adică îl secondează imediat pe Czibi Barna şi ungurimea secesionistă. Se acţionează din toate dorecţiile şi istoricii şi clasa politică dorm în cizme, opinia publică românească este adormită complet, terminată, suntem la pământ.
TRAIASCA LEGIUNEA SI CAPITANUL! Doamne`ajuta!
Stimate dl.e profesor,tare ma tem,ca adevarata Miscare Legionara,autentica,cea,exterminata….in temnitele comunisto-Carliste,va este …chiar si dumneavoastra …necunoscuta,in sensul ca,avand ajutorul Lui Dumnezeu si al Ptriei sfinte..raieste!…am in vedere,faptul ca,cele 12 cuiburi legionare,traditionale.avem inca activitate de jertfa in slujba Lui Dumnezeu Si Capitanului!
nevrand sa considerati,ca nepoliticoasa,sau, nepotrivita,rugamintea de a m-a contacta…va adresez cele mai alese urari! cu stima Dan Lupanu Cuibul CRUCEA DE GRANIT `85 TRAIASCA LEGIUNEA SI CAPITANUL! GLORIE EROILOR MARTIRI LEGIONARI MOTA MARIN! DOAMNE`AJUTA!
Sfartecarea trupului tarii :
urmeaza pasii marunti ai Germaniei+Ungaria pe de-o parte,
si Israelului pe alta parte,care si-a indeplinit misiunea: ne-a cumparat deja.
Prim-ministrul Israelului a raportat in kneset ca misiunea de a cumpara Romania a fost indeplinita.
Subject: Reactie la Rosia Montana – trimiteti mai departe
Pentru ca urmasii nostri sa mai afle vreodata cine au fost stramosii al caror sange le curge in vene,
Trimiteti mai departe !
Mai jos este un material care TREBUIE SA CIRCULE.
E singura forma de protest deocamdata.
Sunt informatii despre Rosia Montana si despre valoarea ei fizica, despre valoarea spirituala a zonei si mai ales despre valoarea romanului si a Romaniei, aici si in lume. Am decis sa anexez citeva fotografii facute de subsemnatul in zona acum circa 3 ani.
AM VAZUT GALERIILE DACO-ROMANE DE PESTE 2000 DE ANI! EXISTA! NU SUNT O MINCIUNA!
Acolo se ascunde un tezaur urias ce nu va putea fi masurat nicicind in bani! Am gasit ghidul local recomandat (clandestin, in soapta, la ureche! – dureros!) care stie foarte multe (nu din presa!) si care ne-a dus in adincurile pamintului. Si mai ales ale istoriei. Si cind am iesit la suprafata ne-am dat seama in ce hau fara fund de fapt suntem pe cale sa fim aruncati.
Cezar Aanicai
Iasi , mai 2010
” …Rosia Montana este cea mai veche localitate din Romania , atestata de la anul 131 dupa Hristos.
..De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate liftele Europei, facand din Rosia un orasel cosmopolit.
..Din Rosia s-au ridicat, de-a lungul timpului, multi luptatori ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta, luptator in revolutia de la 1848, alaturi de Avram Iancu..
..In Rosia, stradutele inguste si pietruite, casele de patrimoniu, construite in stil baroc de arhitecti italieni (Strada siciliana), in urma cu aproape doua sute de ani, te transporta in alt timp.
…Ultimele 330 de tone de aur si 1680 de argint vor sa fie exploatate, pana la ultima roca de minereu, de compania Gold Corporation, careia i-a fost concesionata exploatarea.
..Doar douazeci de mii de dolari pe an plateste statului roman compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri patrati, inima de aur a Apusenilor !
Concesiunea s-a facut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi inca sapte ani de-acum incolo.
..Vedem zilnic cum angajatii companiei intra in galerii, sub pretextul ca iau probe si fac masuratori, pana ce vor incepe oficial exploatarea, dar nimeni nu-i controleaza daca iau sau nu iau aur de-acolo…
..Uraniul ni l-au exploatat rusii in totalitate, iar acum vom ramane si fara aur, daca romanii nu se trezesc la timp.
De la Bucuresti sau din alta parte a lumii nu-si dau seama de dimensiunile reale ale tragediei de la Rosia Montana , iar cand vin aici si afla adevarul, sunt izbiti de anormalitatea acestei situatii, de lipsa de reactie a Guvernului si a administratiei locale, fata de aceasta stare de lucruri.
Toti scriu acolo ca nu-si pot inchipui ca vestigiile istorice, galeriile romane, bisericile si cimitirele istorice, bucati intregi de munte s-ar narui intr-un iaz de cianura.
Toti ne incurajeaza sa rezistam! Toti vor sa fie de folos cu ceva, un lucru cat de marunt. Solidaritatea aceasta de la om la om face mai mult decat orice gest politic din departare, si acesta indelung asteptat.
“Rezistati! Rezistati!” ne indeamna toata lumea, dar nu e usor, sa stiti, sa-ti traiesti viata ca in vitrina, observat, filmat si fotografiat tot timpul, pandit din fata casei, spionat obstructionat in orice faci sau ai intentia sa incepi. E o tensiune continua care slabeste numai de vineri dupa amiaza pana luni dimineata, atunci cand “observatorii” Gold-ului se aduna de pe ulite, unde se plimba in costumele lor spilcuite si cu ochelari negri la ochi,
plini de emfaza (vezi Doamne, au cumparat aproape tot si ei sunt stapanii Rosiei), si pleaca cu masinile lor scumpe in week-end. Abia atunci, noi putem sa lasam garda jos si sa traim, sa ne strigam bucuriile sau sa ne plangem necazurile, pe un ton de normalitate.
Si cum sa nu ravneasca la aurul Apusenilor , cand in el sunt, in procente mai mari decat oriunde in lume, si metalele rare atat de cautate de industria constructoare de nave spatiale: titan, vanadiu, wolfram, molibden.
Daca macar un singur om va ramane aici si nu-si va vinde proprietatea, compania nu va putea sa treaca peste el.
Cred cu tarie ca nu ne luptam cu morile de vant si ca lupta noastra nu e in zadar.
Nu se poate sa scoti o localitate in afara existentei, pentru ca vrea o companie straina sa le ia acest drept in numele lacomiei.
Daca litigiul cu Gold ar mai tine o suta de ani, rezistenta Rosiei s-ar stinge, treptat. Probabil, asta urmareste compania.
Poate daca romanii si-ar lua un petic de pamant pe dealurile acestea
si nu l-ar ceda in ruptul capului, atunci ei nu vor avea sorti de izbanda, in vecii vecilor.
Iata, membri ai organizatiei mondiale “Green Peace” si-au cumparat loturi fie si de cativa metri patrati in Rosia Montana ,
pe care nu le vor vinde companiei cu nici un pret, ba chiar au confectionat tablite pe care scrie:
“Aceasta proprietate nu este de vanzare”, pe care le-au impartit rosienilor,
ca sa descurajeze orice tentativa a companiei de a-i ispiti sa ii vanda casele.
Acum, Gold Corporation (Gabriel Resources si alte companii subsidiare dupa care se ascunde)
si-a angajat cea mai mare companie de publicitate din Bucuresti, a regizorului jidan Bogdan Naumovici, ca sa le faca propaganda proiectului minier de la Rosia Montana .
Chiar daca mult prea tarziu, reclama a fost oprita, in cele din urma, pentru minciunile continute in ea.
O lovitura dura pentru companie.!
Avem nevoie de exprimarea solidaritatii cu lupta noastra. Sa vina aici cei care cunosc drama noastra, sa ne sprijine moral, sa aratam Gold-ului ca nu suntem asa putini, ca avem si pe altii de partea noastra. Sa facem si noi actiuni de intimidare, asa cum fac ei, nu doar sa tacem si sa inghitim. Noi suntem vreo 20 de familii, ultimii luptatori impotriva Gold-ului, care nu vom pleca nici in ruptul capului. Oricati bani ne-ar da, cu orice ne-ar tenta, noi nu plecam. Mie sa-mi dea America toata sa fie a mea, si eu nu plec din Rosia Montana .”
Eugen Cornea, capetenia rezistentei antigoldiste de la Rosia Montana
am fost astazi la o intalnire cu profesori universitari si alti oameni pregatiti in diferite domenii care-si bat capul cum sa salveze muntii Apuseni de exploatare si de distrugere totata. Sincer, nu pot sa stau nepasatoare la ce se intampla si simt ca daca eu nu ma ridic,tu nu te ridici, ala nu se ridica, nu ne ridicam cu totii, tragedia se va intampla si nepasarea de acum ne va costa enorm. Oamenii sunt constienti de amploarea situatiei de faptul ca astia care ne conduc stau sluj in fata banilor,ca au vandut tara pe nimic
in principiu, s-a recunonsut ca sunt multi Romani care vor bine, dar care nu il pot realiza, pentru ca, urmare a manipularii, au reusit astia sa ne demoralizeze si sa ne dezbine.
Fiecare invitat, specialist pe felia lui a vorbit despre efectele, numai negative , ale explaotarii miniere pe care vor sa o inceapa la Rosia Montana
prof. univ. dr. Ion Brad – membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, biochimist a explicat clar care sunt efectele cianurilor rezultate din exploatare asupra organismelor vii: moarte sigura pentru mediu plante, animale si oameni pe o raza de sute de km (inclusiv in tarile vecine)
din cauza vaporilor de cianura care se ridica in aer
prof. dr. Vasile Boroneant, istoric, a povestit despre valoarea siturilor dacice, a galeriilor romane vechi de peste 2000 de ani si despre pierderea identitatii Poporului Roman si a intregului sau certificat de nastere Dacic
s-a vorbit despre faptul ca asta este rezarva strategica de aur a Romaniei, de care se stie de mii de ani, pe care dacii au exploatat-o cu masura
si pe care au lasat-o mostenire urmasilor pt gestionaterea independenta a Poporului Roman si despre faptul ca in Muntii Apuseni pe langa cea mai mare rezerva de aur si argint din Europa, aur de o calitate ridicata, mult superioara, ar fi si o rezerva uriasa de wolfram metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu de gasit, foarte necesar, in industria militara si spatiala si in economie in general
sunt multe firme, care se invart in jurul regiunii Apuseni pe care vor sa ii distruga; e plin de zacaminte, si pe toate vor sa le exploateze. Statul roman primeste nimic, adica 1 miliard de dolari in 20 de ani de exploatare, adica 15 % iar exploatatorii iau restul de 85 %, si lasa in urma distrugeri istorice, ecologice, umane, NATIONALE , economice inestimabile
pentru pamantul asta au murit Dacii, au murit marii Domnitori Romani, milioane de Romani de-a lungul secolelor ca sa il apere de asupritori
si ca sa il dam noi degeaba astazi.
pasivitatea o sa ne coste scump
eu cred ca nu putem sta indiferenti fata de mostenirea pe care o avem, care e a noastra.,nu a canadienilor sau a altora. E ca si cum vine unu sa iti ia casa cu tot ce ti-au lasat parintii, pamantul, hainele, amintirile, si tu te uiti la el cum o face si il lasi in pace.
ce e de facut ? cum putem incepe sa ajutam ?
cred ca trebuie, in primul rand, ca toata lumea sa afle despre asta sa afle adevarul. oamenii nu stiu ce se intampla. apoi impreuna oamenii trebuie sa spuna NU !!
pentru asta rebuie sa ne gandim repede, pentru ca nu e timp, la ce anume putem sa facem, cum putem sa contibuim cu resursele pe care le avem,
si aici ma gandesc sa punem in aplicare totul pentru scopul asta care ne priveste direct. sa punem in miscare pe toata lumea
pe care o cunoastem, care, la randul ei va angrena mai departe alte roti.
Dumnezeu sa ne ajute!
NU RAMANETI INDIFERENTI LA DISTRUGEREA NOASTRA , A TUTUROR ROMANILOR !
ma doare, ca dupa 20 de anui, truiti in italia, ma simtu’ straina locului, estem che ma doar’, tutura locuiesc si mergu mai depart’ si simtum nostria veghe
Stimate domn profesor,
va scriu cu strangere de inima intrucat ideea care ma bantuie e naprasnica. Citind cartea lui Ieronim Hristea, surprins de cat de inversunati sunt talmudistii, am ajuns sa ma intreb daca Iisus, apostolii si Noul Testament nu sunt parte a complotului talmudic de cucerire a pamantului. Caci nu imi imaginez prada mai usoara pentru un talmudist decat un bun crestin, care intoarce si celalalt obraz. Si nu cumva mozaicii s-au aciuiat de-a lungul timpului tocmai in zonele unde crestinismul prinserse mai bine? Va rog distrugeti ideea aceasta caci eu nu am resursele necesare. Si va rog sa ma iertati daca teoria vi se pare ofensatoare
Cu o “floare” nu se face PRIMAVARA !
Nu mai am incredere in nici-un guvern , daca este format di (“FOSTI”)
Iliescu a refuzat Unirea cu Basarabia !
Cele de mai jos par incredibile, dar martorii evenimentelor, cunoscute de foarte puţine persoane, sunt încă în viaţă şi pot depune mărturie.
Prin primăvara anului 1991, ambasador Aurel Preda, însărcinat cu afaceri în Moldova, a propus ca, la Chişinău, România să aibă reprezentanţă şi nu ambasadă. Teodor Meleşcanu nici nu a vrut să audă de aşa ceva.
În toamna lui 1991, când situaţie era destul de încurcată şi la Bucureşti şi la Chişinău (premierul Mircea Druc fusese înlăturat la ordinul Moscovei, iar în primăvară Ion Iliescu semnase ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietică), la solicitarea preşedintelui Mircea Snegur, ambasadorul Aurel Preda a elaborat Declaraţia de Independenţă a R. Moldova. Ulterior, Mircea Snegur a trimis la Bucureşti doi emisari speciali, care să-i propună lui Ion Iliescu unirea:
Ambasadorul Aurel Preda relatează că s-a întâlnit în luna octombrie, în Parcul Bordei din Bucureşti, cu Vasile Nedelciuc, preşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul de la Chişinău. La aproximativ 50 m veghea atent Anatol Plugaru, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o funcţie de vicepreşedinte al României în schimbul reunificării. Aurel Preda a transmis oficial informaţia, printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe, către preşedintele Ion Iliescu. Nici o reacţie de la Cotroceni”.
Peste o lună, cei doi au revenit în acelaşi loc, insistând pentru obţinerea unui răspuns: „Uite, noi credem că am exagerat. Renunţăm la postul de vicepreşedinte al României, dar solicităm un post de senator de drept pentru preşedintele Snegur”, a spus Vasile Nedelciuc. Din nou este înaintat un raport către preşedintele Ion Iliescu. Nici-o reacţie…
În continuare, relatează acelaşi Aurel Preda:
„După cele două întâlniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelaţie la laşi, în cadrul unei comisii mixte a grănicerilor. Comandantul trupelor de grăniceri din România era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova să fie asigurată numai de România, astfel ca paza sovietică să fie înlăturată, în urma raportului nostru către preşedintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reacţie”…
Când s-a citit Declaraţia de Independenţă în Piaţa Centrală din Chişinău se strânseseră circa un milion de basarabeni. Un scriitor din Găgăuzia a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost proşti pentru că am fost săraci; am fost săraci pentru că am fost proşti. Dacă vrem să scăpăm de sărăcie, nu mai trebuie să fim proşti şi de aceea trebuie să ne unim cu România”.
Aurel Preda îşi aminteşte: „Oamenii din piaţă plângeau şi se îmbrăţişau, aşa că să nu-mi spună mie nimeni că basarabenii nu vroiau unirea!”
Toate cele de mai sus, şi încă multe altele, sunt relatate de ambasadorul Aurel Preda în cartea „Memoriile unui diplomat oarecare”. Un exemplar I-a oferit ex-preşedintelui Ion Iliescu. Nici o reacţie.
Mircea Druc, primul şef de guvern anticomunist de la Chişinău, este uluit de aceste dezvăluiri: „Este un adevăr catastrofal. A fost un moment favorabil, comparabil cu momentul din 1992, când eu i-am propus lui Ion Iliescu să lase circulaţia liberă pentru leul românesc în Basarabia, la concurenţă cu rubla şi cu cuponul moldovenesc (şi această informaţie a fost ascunsă opiniei publice – n. TF)… Cât am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodată”.
Judecaţi dvs: este lon Iliescu un trădător al intereselor României? Părintele democraţiei noastre originale nu lămureşte aspectele de mai sus, în cărţile dumisale. Deocamdată, vă mai ofer o informaţie: în focul de la 7 aprilie 2009, originalul Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, redactat de ambasadorul Aurel Preda, la rugămintea preşedintelui Mircea Snegur, s-a pierdut !… (Oficial ar fi fost ars, de vină fiind unioniştii care au contestat alegerile)
Din 1990 incoace toate guvernele care s-au perindat la conducerea acestei tari si-au bazat majoritatea parlamentara pe asociatia nationalista a ungurilor (am numit aici pe UDMR).Nu i-au interesat problemele natiunii ci problemele lor de grup sau personale.Ungurii si-au dat seama ca nu pot repeta poveste de la Ip si Trasnea si cu pasi marunti si-au rezolvat si isi rezolva problemele.Ba chiar se mira si ei de progresele mai mari pe care le-au facut,mai mult decat se asteptau.AJUNGE ! PROPUN SCHIMBAREA LEGII ELECTORALE CU MODIFICAREA PROCENTULUI DE INTRARE IN PARLAMENT DE LA 5% CAT ESTE IN PREZENT LA 8% SAU CHIAR 10%. Nu tot noi ne-am plans ca avem prea multe partide politice ? Vor ramane doar doua-trei partide care sa gestioneze problematica acestei tari,partide care nu se pot erija de problematica nationala.
Pal Schmit
„Fiecare ungur care traieste in tara mama sau oriunde altundeva in lume simte ca, atunci cand vine primavara, trebuie sa ne adunam sa punem cocardele. In acelasi timp, este un eveniment in care putem face un bilant asupra starii natiunii. Avem foarte multe de facut. Suntem in fata unor probleme deosebite. Am avut si avem si acum foarte multe probleme la care nu putem astepta (…) Am decis sa fie Ziua Solidaritati Nationale, am rezolvat primirea cetateniei maghiare a celor care traiesc in afara granitelor Ungariei, cu conditia, sau in primul rând, ca sa nu-si paraseasca pamantul natal. Acum ne indreptam spre noua Constitutie care a fost inaintata Parlamentului, care formuleaza si exprima solidaritatea tuturor ungurilor dar in acelasi timp si responsabilitatea Ungariei pentru toti ungurii indiferent unde traiesc in lume”, a mai spus presedintele Schmit Pal, in mesajul sau.
= doriţi ceva mai clar şi strategic?
Viktor Orban, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni.
“Stimaţi concetăţeni! Această zi este sărbătoarea naţiunii. Amintirea revoluţiei şi a luptei de eliberare este importantă, întrucât rezumă, în mod fidel, toţi pilonii importanţi ai identităţii noastre maghiare: mândria noastră naţională, cinstirea limbii şi culturii noastre de sine stătătoare, iubirea noastră de libertate. Toţi maghiarii, fie că trăiesc pe pământul natal, ori în orice altă parte a lumii, simt acelaşi lucru: când vine primăvara, ne punem cocarda în piept şi pornim să sărbătorim. Sărbătoarea naţională ne oferă ocazia, întotdeauna, să pregătim o analiză a stării naţiunii. Ce am realizat? Avansăm pe un drum bun? În anii trecuţi am sărbătorit printre îndoieli. După multă vreme, putem, din nou, să salutăm primăvara, în libertate. Ungaria s-a schimbat foarte mult, iar acum trăieşte lunile înnoirii. Mai avem multe de făcut, moştenirea noastră ne-a aşezat în faţa unor sarcini care ne pun la încercare. Am avut asemenea datorii, la care nu ne-am priceput şi nici nu am vrut să aşteptăm. Am înfiinţat Ziua solidarităţii naţionale şi am făcut posibil pentru maghiarii din exterior să îşi obţină cetăţenia ungară fără să-şi părăsească ţinutul natal. Acum ne îndeplinim pe mai departe datoria faţă de naţiune. Noua Constituţie, al cărei proiect l-am înaintat de Ziua Naţională, aşează în sfârşit pe bazele demnităţii crezul nostru naţional, defineşte solidaritatea tuturor maghiarilor şi răspunderea Ungariei faţă de toţi membrii naţiunii.
Vă salut pe toţi cu ocazia acestei sărbători frumoase, dătătoare de speranţe. Vă doresc tuturor multă putere, sănătate şi Dumnezeu să vă ajute”.
“stimaţi concetăţeni”, adică orbanul se adresează celor din România ca şi cum ar fi şeful statului şi peste Ardeal… Are şi “speranţe” la mai mare. citiţi cu atenţie acest discurs obraznic pentru noi ca naţiune, discurs rostid de navasta ambas. Ungariei şi cu adăugirii. că adăugirea era prevăzută. dar nu e nevoie de “adăugire” pentru că mesajul orbanului şi al celorlalţi oficiali unguri e clar şi e secondat de Hunor, ministru în guv. român!!!
Dle profesor,
Vă propun o idee de înfăptuit cât mai repede. Nu cred că nu v-aţi gândit la ea:
dacă tov. tokes s-a plâns că 1 decembrie este zi de doliu pentru ungurime, solicităm unui viitor Parlament demn – nu acestei adunături de trădători – că trebuie să emită o lege ca de aci înainte ziua de 15 martie zi de doliu naţional pentru întreaga românitate. trebuie cinstiţi cumva cei 40. 000 de români măcelăriţi de unguri la 1848-1849. dacă ăştia-şi sărbătoresc eroii (care pentru noi românii ardeleni sunt criminali sângeroşi)avem şi noi dreptul de a fi în doliu în această ticăloasă zi simbolică a lor şi să o cinstim cum se cuvine, cu drapel în bernă, muzee unde să fie prezentate atrocităţile acestora, cu zi nelucrătoare, cu slujbe şi parastase şi cu statui ridicate în fiecare localitate unde au făptuit masacre acei înaintaşi ai ăstora cu “faţa la Budapesta”…
cer scuze că plictisesc poate, dar e bine să fie citite de cât mai multi şi constat că saitul acesta e destul de citit. aşa că postez şi acest text.
Legile ce prevestesc tirania ţiganilor
13 March 2011
Autor: Ştefan Timoceanu
Multe sunt minoritatile in tara noastra, numeroase si discriminate pozitiv ca nicaieri in Europa (pentru cei ce nu sunt familiarizati cu termenul,inseamna cadru legislativ vecin cu prostia si sinuciderea nationala prin restrangerea drepturilor majoritarilor in fata alogenilor),dar nici una nu iese in frunte ca paduchele cum face cea tiganeasca.
Si in fruntea acesteia, nimeni nu isi manifesta antiromanismul mai virulent decat tiganul din poza de mai sus. Nu exista ,,eveniment,, romano-tiganesc, in media sau parlament fara interventia antiromaneasca a acestui individ cocotat de cadrul legislativ despre care vorbeam mai sus, in fotoliul de deputat al celei mai hulite institutii romanesti. Ni-l amintim de la TV cand, dupa ce acolitii sai sechestrasera (parca era infractiune grava asta ,a fost pedepsit cineva?) doi camarazi, se plangea ca am vrut sa il atacam pe el, care nici nu era prezent. Sa mai adaugam faptul ca acesta a chemat la un moment dat conducerea TVR si cea a Radioului public in fata grupului parlamentar minoritar spre a o trage la raspundere pentru faptul ca persoana sa este ignorata sau criticata in unele emisiuni, ce ar trebui interzise.
Si un eveniment a fost si propunerea legislativa de comemorare a victimelor comunismului din Basarabia si Bucovina de Nord, propunere respinsa de acest individ din fruntea grupului minoritatilor pe care il reprezinta, imediat dupa ce se asigurase de reusita legii comemorarii eliberarii tiganilor din sclavie. Pai daca cei ce i-au eliberat nu au dat o astfel de lege, de ce ar trebui una acum. Toti intelectualii romani la vremea respectiva au salutat evenimentul, unii chiar prin poezii si cantece (fara sa isi mai bata capul cu urmarile demografice si sociale).
Eu credeam ca prima datorie a unei minoritati este respectarea majoritatii, a culturii si traditiei sale, de pe urma careia traieste. Si normal ar fi ca o cultura sa fie nationala si nu minoritara. Si asta include si monumentele. Totusi avem nevoie de un monument si o sarbatoare nationala care sa ne tina de-a pururi captivi ai sentimentului de vinovatie prin care vom avea capul plecat in fata oricarui tigan. Asta in timp ce crimele comunismului in Romania Mare vor fi definitiv sterse din constiinta colectiva, dand unda verde in continuare acestei ideologii satanice si adeptilor sai atat de numerosi, ce ne-au parazitat statul si viata incepand cu anul 1940 si pierderea Basarabiei si a Bucovinei, si culminand cu blestemata tradare de la 23 august 1944.
Asadar cadrul legislativ necesar suprimarii constiintei nationale romanesti a fost pus in miscare si am putut observa ingroziti cum apar in tara noastra ,,sarbatori oficiale,, si munumente ce tintesc spre injosirea onoarei fiecarui roman: avem monumentul reconcilierii romano-maghiare,dar nu avem monumentul lui Avram Iancu nicaieri in Ungaria, avem monumentul holocaustului, dar nu avem monumentul victimelor comunismului din Romania in Israel, tinand cont ca in conducerea si in cadrele PCR majoritari erau evreii, in sfarsit vom avea si un monument al dezrobirii tiganilor, de parca aceasta dezrobire nu a fost facuta tot de catre romani, ci ar fi fost realizata de acestia printr-o ,,insurectie nationala antifascista” .
Si ma intreb daca azi tiganii ar fi tot sclavi, cine ar mai dori sa ii elibereze? Caci integrarea acestei etnii a esuat lamentabil. Respectul lor fata de majoritate este o gluma. Iar ,,adaptarea,, lor la modul de viata al civilizatiei europene ne este prezentata zilnic la stiri. Pentru toate aceste calamitati nota de plata revine insa natiunii romane, al carei nume aceasta etnie il poarta in lume si il compromite cu fiecare zi, in timp ce autoproclamatii sai conducatori a caror ura fata da tot ce este romanesc se poate observa in orice aparitie TV, isi freaca mainile analizand statisticile ce arata ca maternitatile Romaniei sunt pline de pirande, ca numarul tiganilor se apropie de un sfert din populatia tarii, grav depopulata prin migratia fortei de munca, iar puterea lor politica va creste direct proportional cu etnia. Istoria se va rescrie ,limba se va schimba, iar peste o suta de ani in noul stat tiganesc va mai exista oare vreun monument al intemeietorilor acestei provincii-romanii? Caci proverbul ne invata ca tiganul cand a ajuns rege l-a spanzurat intai pe taica-sau! Despre minoritarii romani,proverbul nu ne spune nimic. Grija Mare!
Tradatorul Boc doarme!
Partidul Jobbik – “Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” a organizat la Târgu Mureş prima întâlnire a prezidiului formaţiunii în afara graniţelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a cărui conducere se întâlneşte în afara frontierelor ţării vecine.
Jobbik la Targu Mures (foto Raul Matis – RRA)
Preşedintele partidului, Vona Gabor, a declarat că Jobbik nu este un partid extremist, care caută declanşarea unor conflicte, ci că este interesat de realităţile şi problemele maghiarilor de peste hotare, transmite Radio România Actualităţi.
Potrivit acestuia, Jobbik urmăreşte trei obiective în privinţa maghiarilor din Transilvania, şi anume sprijinirea unui număr câr mai mare de maghiari în vederea obţinerii cetăţeniei ungare şi, implicit, a dreptului de vot, obţinerea autonomiei acestei comunităţi, precum şi construirea unei relaţii cât mai strânse din punct de vedere cultural şi economic cu aceştia.
Vona Gabor a arătat că ţările din Centrul şi Estul Europei, membre al Uniunii Europene, ar trebui să ajungă la o reconciliere istorică şi să colaboreze cât mai strâns.
Liderul Jobbik a precizat că politica Uniunii Europene se îndreaptă într-o direcţie greşită şi că Tratatul de la Lisabona a conferit putere doar ţărilor din vest, care de fapt au şi format Uniunea Europeană.
El este de părere că ţările din centrul şi estul Europei sunt legate de prea multe probleme şi nu le pot susţine separat, motiv pentru care Jobbik susţine ideea ca aceste ţări să aibă un punct de vedere comun şi să înfiinţeze foruri regionale.
Membrii prezidiului Jobbik care au participat la şedinţa de la Târgu Mureş sunt Vona Gabor – preşedintele Jobbik, vicepreşedintele Balczo Zoltan, care este şi vicepreşedintele Parlamentului ungar, europarlamentarii Szegedi Csanad şi Novak Elod, parlamentarii Gyure Csaba şi Szabo Gabor.
! Sporesc “durerile” noastre…
S-a adoptat directiva 95/46 a c.e. si statul Israel va controla datele personale ale cetatenilor u.e.
Pana la 1 mai 2011 toate statele sunt obligate sa se alinieze directivei.
!!!
“Nascutii in URSS” lovesc, din nou, Romania. Tismaneanu si Raymond Luca vor sa-i pedepseasca pe nonagenarii anticomunisti din Miscarea Legionara a treia oara, dupa torturarea lor sub dictatura Antonescu si cea a lui Stalin
Peste 90 de ani. Atat ar trebui sa aiba cei cativa supravietuitori ai inchisorilor dictaturii lui Antonescu si, apoi, ai temnitelor dictaturii bolsevice instaurate de URSS in Romania, participanti la asa-zisa “rebeliune legionara”. Spun “asa-zisa” pentru ca Rapoarte ale Serviciului Special de Informatii (SSI) din anii ’40 certifica faptul ca “rebeliunea legionară”, a fost de fapt un 13-15 iunie ’90 perfectat de NKVD. Revista “Historia” arata ca “pe teren” au actionat agenţi ai serviciilor secrete sovietice.
Dar dincolo de aspectele istorice, ca un facut, ce “coincidenta”!, exact aceleasi doua personaje care, dupa cum semnalam cu numai o saptamana in urma intr-o Scrisoare Deschisa catre presedintele Traian Basescu, se ocupa cu “demartirizarea” eroilor ucisi de KGB in decembrie 1989 – Grupul Trosca – si se opun cinstirii oficiale de catre statul roman a victimelor NKVD din urma Katyn-ului romanesc – Masacrul de la Fantana Alba – astazi isi fac de lucru pentru cei patru-cinci nonagenari cu peste doua decenii de inchisoare sub doua dictaturi: temutii batranei legionari. Este vorba de o dezbatere la Parlament, astazi, la ora 16.00, pe tema modificarii Legii 221/2009 prin eliminarea posibilitatii de a primi despagubiri pentru anii de temnita si “participantii la rebeliunea legionara”. Autori: Raymond Luca – “nascut in URSS” – si Volodea Tismaneanu – cu tatal “nascut in URSS”, cunoscut drept agentul NKVD cel mai bine platit de URSS in Romania anilor ’50, dupa cum certifica fostele Arhive Secrete.
Spre deosebire de Raymond Luca, care s-a nascut la Sverdlovsk – numele pus de bolsevici Ekaterinburgului – pe cand parintii sau erau la studii in URSS, Tismaneanu Jr s-a nascut in orasul Stalin, dupa cum era redenumit pe atunci Brasovul de catre comandantii tatalui sau. Fostul specialist al Brigazilor Rosii teroriste care au activat in Spania, Leonte Tismaneanu, “repatriat” in Romania comunista ca activist al CC al PMR la Directia de Propaganda si Agitatie, se afla incartiruit deci in “orasul Stalin”. Fostii detinuti politici stiu de ce: era responsabil cu urmarirea operatiunilor de anihilarea rezistentei armate anticomuniste din munti a… legionarilor. Dupa uciderea sau arestarea lor – in special a membrilor Grupului Ogoranu – familia Tismaneanu se muta din “orasul Stalin” pe Primaverii, pentru ca capul ei sa serveasca Guvernul de ocupatie sovietica ca director adjunct al Editurii Politice si sef al catedrei de marxism la Universitatea „C. I. Parhon” si Scoala de Stiinte Sociale „A. A. Jdanov”, cat si reprezentant al PMR in cadrul revistei „Probleme ale pacii si socialismului”. Astazi, fiul lui concepe pentru Guvernul Boc acte de re-condamnare a legionarilor, dupa ce nonagenarii au ispasit pedepse sub doua dictaturi. Culmea ridicololui? Institutul lui Tismaneanu il pune pe Emil Boc sa semneze cu manuta lui un document de sustinere a initiativei legislative a lui Raymond Luca (solicitata sa fie aprobata in procedura de urgenta) in care este invocat ca “temei legal” o Lege a Dictaturii Antonescu (Legea 80/1941)!
Din punct de vedere al legalitatii si “urgentei” adoptarii proiectului de lege este vorba de o furtuna intr-un pahar cu apa, un fas specific diversiunilor de tip kominternist, care slujeste, de fapt, pe langa razbunarea de tip ritualic a urmasilor NKVD-istilor, unui alt scop. Posibil declansarea unui nou val de condamnare publica a “extremismului romanesc”, de atunci si de acum, dar si o starnire a sentimentelor de revolta nationalista (aviz SRI). Pe scurt: un nou prilej de sugere de fonduri pentru profitorii tuturor regimurilor dar si un carlig legislativ pe post de precedent pentru alte actiuni, pentru simplu motiv ca se trece peste faptul ca Miscarea Legionara nu a fost condamnata la Nuremberg si nici de vreo alta Lege, altele decat cele din ultimele doua dictaturi, antonesciana si comunista…
Sa urmarim si semnalul dat de un avocat, mai mult sau mai putin controversat, dar avocat, care de data aceasta actioneaza intemeiat, in baza experientei sale in domeniu, ca aparator pro-bono al fostilor detinuti politici:
Acum stim de ce a urlat presa impotriva legionarilor – in ultimele doua saptamani. Se doreste modificarea legii nr. 221/2009. Despagubiri pentru victimele temnitelor comuniste, DAR NU SI PENTRU LEGIONARI !
In această seară am fost contactat telefonic de către un drag mie octogenar, îndelung suferind prin temnițele comuniste (15 ani), om dintr-o bucată, cu un bogat istoric de luptător în munți.
Ceea ce mi-a comunicat m-a lăsat mut de uimire și m-a indignat în egală măsură.
Iată faptele:
Se știe că din punct de vedere istoric, instaurarea regimului comunist în România a dus la încarcerarea și uciderea în temnițe a milioane de români.
După așa-zisa ”revoluție” din 89, s-au dat (cu chiu cu vai) mai multe legi sau decrete cu caracter reparatoriu, pentru luptătorii anti-comuniști și pentru victimele acestui regim criminal, insuficiente însă în comparație cu pierderile și suferința provocată acestor victime.
Merită să amintesc aici doar infama și hidoasa struțo-cămilă lege 10/2001 privind restituirea ”unor” imobile naționalizate sau preluate cu titlu abuziv de către regimul comunist, cu întreaga cohortă de litigii și războiae juridice, care au creat lupte fratricide, între români, foști contra actuali proprietari, proprietari contra chiriași, etc.
În toți acești 21 de ani neo-comuniștii care au acaparat puterea în România, au mers doar cu jumătăți de măsură, condamnând comunismul cu jumătate de gură, dând înapoi cu jumătate de mână ceea ce luaseră părinții lor cu ambele mâini.
Aceiași politică duplicitară, infamă, a fost aplicată și în materia legilor privind reparațiile financiare și morale ce trebuiau acordate unor foști deținuți politici ai regimului comunist sau rudelor supraviețuitoare ale acestora.
Pentru cei ce nu știu, Legea 221/2009, o lege cu aplicabilitate limitată la o durată de doar 3 ani (după modelul ticălos al Legii 10/2001), stipula că pe calea instanțelor judecătorești foștii deținuți politici sau rudele acestora pot obține de la Statul Român daune.
Problema este că mai mult de o treime din cei ce au supraviețuit închisorilor comuniste sunt LEGIONARI. S-a încercat mereu și mereu să se demonizeze Mișcarea Legionară, istoria acesteia, fie minimizându-i întinderea și meritele, fie blamându-i liderii și trecutul. Mișcarea Legionară a fost o mișcare politică de masă, care a înrolat în rândurile ei un număr imens de persoane. Mulți din acești membrii sau simpatizanți ai ML au fost închiși pentru crezul lor naționalist, majoritatea lor dinainte de venirea la putere a comuniștilor.
În fapt, Regimul Antonescu, prin adoptarea Legii nr. 80/1941, a închis o mulțime de legionari, aceștia continuându-și executarea pedepselor, cu suplimente de la comuniști, și după 1945.
Ei bine, potrivit disp. art. 1 pct. 2 lit. b din Legea 221/2009, beneficiau de reparații inclusiv legionarii.
Iată însă că s-a găsit o coadă de topor: senatorul PNL Raymond Luca. Acest individ a inițiat un proiect de modificare a Legii 221/2009, în sensul abrogării disp. art. 1 pct. 2 lit. b din lege. Curată nemernicie !
Aceasta era explicația scandalului împotriva legionarilor ! Mass media trebuia să demonizeze legionarismul, pentru a pregăti legislativul, pentru a-i asmuți pe ”aleși” să voteze împotriva reparațiilor morale și maeriale pnetru legionarii bătrâni și urmașii acestora.
Ce m-a indignat și mai mult este motivarea (expunerea de motive) a proiectului, precum și punctul de vedere al Guvernului. INDIVIZII ĂȘTIA CHIAR SUNT ROMÂNI !!?
În tot cazul, astăzi, 8.03.2011, orele 16, are loc dezbaterea în Comisia Juridică a camerei Deputaților (sala Mihai Viteazu) a celor 3 proiecte de modificare a Legii 221/2009.
Revoltător mai este faptul că, deși de aplicarea legii (prin instanțele judecătorești) este responsabilă și Asociația Foștilor Deținuți Politici, aceasta nu a fost invitată la dezbateri, și nici nu i s-a cerut prezentarea unui punct de vedere pe tema modificării Legii nr. 221/2009 (Art 4 pct.(3) Instanta de judecata este obligata sa ia toate masurile pentru obtinerea sau, dupa caz, reconstituirea dosarului in care a fost pronuntata hotararea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. )
În schimb, invitat apare Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), condus de fiul de evrei-bolșevici (conform Wikipedia) Vladimir Tismăneanu. Care va fi poziția acestuia este un fapt evident pentru toată lumea, din moment ce Guvernul își motivează susținerea proiectului comunistoidului Raymond Luca, pe argumentele furnizate de ICCMER !
Din necunostinta si din curiozitate, va intreb: S-a gasit vreun corp al unui locuitor al Daciei, ingropat si pastrat in bune conditii? Si daca DA, s-au facut studii ADN?
Va multumesc!
Ieri, ungurii au org. la Bruxelles o porcărie. nici un teleptual nu a protestat, nici un oficial nu a luat poziţie, nici un parchet nu s-a sesizat. dau mai jos un text publicat de srs in “Bună ziua iaşi” pe temă. altul n-am văzut…
Cine observa inalta tradare?
Joi, 03 Martie 2011
Intr-o perioada in care presedintia Uniunii Europene este detinuta de Ungaria, sub bageta europarlamentarului Laszlo Tokes, la Bruxelles, chiar in Parlamentul European, este solicitata, in mod oficial si imperativ, autonomia teritoriala. A cui? A maghiarilor care traiesc pe teritoriul Romaniei. Si care este motivul? Motivul invocat este faptul ca este vorba de “zone cedate tarilor invecinate” de catre Ungaria. Si, in acest timp, seful statului roman tace chitic. Iar premierul Guvernului roman tace si el chitic. Ca si seful diplomatiei de la Bucuresti.
Conform tuturor normelor internationale, ca sa nu mai vorbim de Constitutia Romaniei, atacarea integritatii teritoriale a unui stat national este, daca e savarsita de o putere straina, un act calificat de agresiune, iar daca este savarsita din interior, un act de tradare nationala. Solicitarea oficiala a autonomiei teritoriale de catre europarlamentarul Laszlo Tokes, ales in aceasta inalta demnitate de catre cetatenii Romaniei, cu sau fara concursul serviciilor secrete, cu sau fara concursul Presedintelui Traian Basescu, este un act de tradare. Incurajat nu numai de la Budapesta, ci si de catre asa-numitul Consiliu al Autonomiei Maghiare. Iar tradarea se savarseste cu complicitatea Presedintelui Traian Basescu, a partidului de guvernamant, PD-L, si a Guvernului instaurat de aceasta, guvern de coalitie din care face parte si UDMR.
Inainte de a vedea care pot fi urmarile acestui demers international, facut pe cai cat se poate de oficiale, sunt necesare cateva precizari vizand conjunctura in care se produce acest eveniment. Asa cum aratam mai sus, Ungaria se gaseste intr-o pozitie foarte buna, detinand presedintia Uniunii Europene. Ungaria este iesita, practic, din criza economica, in timp ce Romania este nominalizata drept statul european cu cel mai mare risc de disolutie si razboi civil. In Romania, o putere care nu mai are niciun fel de credibilitate interna si externa si care, daca acum ar fi votata de catre cetateni, nu ar obtine mai mult de 15 la suta, reuseste, prin combinatii contrare vointei populare, sa reziste la guvernare si sa-si pastreze o majoritate parlamentara cu sprijinul UDMR.
Am dat şi eu un comentariu pe forumul gazetei. Normal, nu s-a publicat… iată-l:
nimeni nu vrea s-o mai vadă. Clasa politică de după 89 nu ştie cum să se descotorosească de România, de români şi Ungaria, ungurii şi UDMR o ajută chiar de la conducerea României. O ajută şi toată clasa intelectualilor. In afara de dta a mai scris cineva ceva referitor la acest al 2 dictat de la Viena (pardon, Bruxelles)? Nu! Şi pe forumuri, cine atacă subiecte de genul celui scris de dta este cenzurat. Ce se poate face? Dă o soluţie? Asta e problema! Cum ne putem opune democratic ca acţiunile acestor trădători să fie stopate? Unde mai pui că “Europa” pune botul… ?
Noua tradare a bocului după legea educ.
b) Iniţierea reformei constituţionale (abandonarea al cu “stat naţional unitar” – dorinţa ungurilor de pretutindeni)
d)Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare şi continuarea
descentralizării sectorului Administraţiei Publice pe baza principiului
subsidiarităţii (tot pt secesionism unguresc)
e) Modificarea Legii Administraţiei Publice locale (in spirit unguresc)
f) Adoptarea Legii minorităţilor naţionale (tot aşa)
g) Modificarea legislaţiei electorale (tot aşa)
Intrebare:
Ce este cu problema “Codex Rohonczi”?
Multumesc!
Ma doare lipsa de credinta si patriotism, ceea ce duce la teatrul de pe scena politica.
Ma doare existenta udmr, “partid” ce penduleaza de 20 de ani intre doua limite ca sa fie la putere.
Ma doare tacerea multora care au fost anihilati pe veci cu spalarea creierelor.
Numai necazurile si incercarile ne vor trezi la realitate!
retardatii neamului, Boc, Ponta, Antonescu, au lins astăzi la unguri, la Oradea şi au asucltat impasibili declaraţia belitului Bella despre “autonomia teritorială”. La cască, în ţara noastră normal, ţara nostră care nu mai e a noastră. La Oradea s-au lăfăit şi unguraşii de dincolo de Tisa şi au oferit “sprijin pentru calea cea grea”, adică dezmembrarea României şi luarea Ardealului. Lingăii şi trădătorii conducătorilor de partide româneşti au mâncat … cu lopata. ce le pasă lor de România, de români, de Ardeal? Ling cele 4-5 la sută voturi, ling de fapt puterea ungurească, puterea stăpânitoare a României. De Ardeal nu mai vorbesc?…
poate mai citesc şi altii si inteleg
Franks,un chior cu fata de pedofil,ne anunta sfaristul.
16/02/2011
Franks despre Romania: operatia a reusit, dar
pacientul risca totusi sa moara
Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a spus miercuri, in cadrul discutiilor pe tema Codului Muncii, ca economia Romaniei este stabilizata, insa tara noastra se afla acum in postura unui pacient supus unei operatii care a reusit, dar care risca totusi sa moara, informeaza The Money Channel, precizeaza NewsIn.
De asemenea, oficialul Fondului Monetar International (FMI) a atras atentia caeconomia intarzie sa-si revina, desi programul de reforme a fost pus in aplicare in mod corect.
Seful misiunii FMI a facut aceste declaratii la intilnirea de miercuri cu ministrul Muncii, Ioan Botis, si cu reprezentanti ai patronatelor si sindicatelor pe tema Codului Muncii.
Delegatia FMI va fi prezenta in Romania in perioada 25 ianuarie – 8 februarie.
Delegatia va evalua performanta recenta a economiei romanesti si va discuta cu autoritatile despre obiectivele pentru perioada care a mai ramas din acordul curent.
De asemenea, misiunea va initia negocierile pentru un posibil nou accord.
Pe langa intalnirea cu autoritatile, delegatia va discuta si cu reprezentanti ai partidelor politice, sindicatelor, asociatiilor patronale si ai bancilor.
Spiritele de gluma facute de d-l Franks de la FMI la adresa economiei din Romania nu exprima altceva decat cinismul cu care stapanul de o anumita factura intelege sa-si trateze sclavul cazut la pamant. Sclav care nici macar nu se razvratise. Dar pe care stapanul, spre luarea aminte a altor sclavi de pe mapamond, l-a trantit la pamant lovindu-l sistematic in toate partile si din toate partile.
Parabola folosita de d-l Franks cu privire la economia din Romania – “operatia reusita, pacientul mort” – este de fapt visul FMI, caci stabilitatea economica urmarita – si, spune d-l Franks, obtinuta in Romania – este realizata cel mai bine cand sistemul fizic sau social la care se refera ajunge in echilibru total, adica moare.
Victoria FMI asupra economiei din Romania, trebuie sa o recunoastem, este totala.
Tot ceea ce FMI si-a propus a si realizat!
Primul obiectiv – nu cel mai important, dar esential pentru atingerea celorlalte si oricum cel dintai in plan cronologic – a fost acela ca statul roman, pe cheltuiala sa, sa aduca din afara (si FMI s-a oferit generos sa-i dea imprumutul) la dispozitia firmelor straine din Romania finantarea pe care in contextul crizei acestea o pierdusera din chiar partea mamelor lor din Occident.
Punct ochit, punct lovit!
Rezultatul concret: firmele straine nu au mai rostogolit pe cheltuiala lor datoriile subsidiarelor lor din Romania, care au continuat sa se finanteze din banii pusi la dispozitie de statul roman.
De platit, plateste acesta din urma, de fapt contribuabilii sai, salariatii sai, pensionarii sai, prin taierile de salarii si programe sociale si prin majorarile de impozite. Bancile straine, placa turnanta a acestei nelegiuiri economice, pot trai bine mersi de acum incolo cativa ani fara economia despre care se stie ca nu are de unde sa mearga.
Indatorarea a trecut pe capul sectorului public, care va contracta mereu mai multe imprumuturi de la bancile straine din afara sau din Romania nu pentru a dezvolta cumva tara, ci pentru a plati datoriile vechi. Sa recunoastem ca este o miscare maiastra!
Atat de minunata incat ar fi fost si pacat ca, dupa operatie, pacientul sa mai si traiasca!
Principalul obiectiv – care este in curs de realizare, dar a carui atingere nu era posibila decat dupa crearea situatiei economice pe care o presupunea reusita in privinta obiectivului anterior – este sclavagizarea relatiilor de munca in Romania.
Aflat in pierdere de pozitie din cauza democratizarii tehnologiilor care au putut astfel sa se uneasca cu forta de munca ieftina in diverse tari emergente, capitalul international a pornit o adevarata ofensiva impotriva muncii din propriul spatiu.
In joc este modelul social din tarile dezvoltate si cuceririle istorice ale muncii din aceste tari.
Sclavagizarea din nou a relatiilor de munca, ce reprezinta obiectivul major al capitalului international in perioada actuala, are nevoie de un experiment.
Romania – aflata la periferia sistemului, dar totusi in Europa – ofera un teren excelent de experimentare.
Caci experimente in tarile centrului sunt deocamdata excluse. Nu se pot face incercari aici decat dupa niscai brese create la periferie.
D-lui Franks i s-a incredintat o misiune importanta in Romania. De aici si aroganta cu care isi trateaza asa-zisii interlocutori.
Sclavagizarea relatiilor de munca este cadoul principal facut de FMI capitalului, dar nu singurul.
Este obligatoriu de subliniat: capitalului strain!
Pentru ca, din pacate, capitalul autohton, desi in ce priveste relatiile de munca a pus botul la unele masuri impuse de capitalul strain, se alege doar cu faramituri! Un cadou masiv pentru capitalul strain este liberalizarea ceruta expres de FMI la gaze naturale.
Aceasta inseamna desfiintarea cosului pe baza caruia se calculeaza preturile la gaze pentru consumatori si care, format fiind precumpanitor din gaze exploatate intern, permitea pana acum un pret de livrare cat de cat rezonabil.
Liberalizarea implica alinierea preturilor interne la pretul gazelor din import si deci practic dublarea pretului gazului la consumatori, inclusiv la cei casnici care beneficiau pana acum de preturi reglementate, si nu liberalizate.
Castigatori neti care isi vor umple buzunarele sunt trei companii straine: OMV, care exploateaza jumatate din gazele lasate de Dumnezeu romanilor si care cerea de mult respectiva aliniere, si cele doua companii GDF (franceza) si E.ON (germana) de distributie a gazelor si care zbierau cat le tinea gura la Autoritatea de reglementare sa fie majorate tarifele la consumatorii casnici.
Sa nu uitam nici cadoul pe care FMI il face investitorilor privati, obligand statul roman, aflat la ananghie, sa privatizeze pe nimic active intregi sau pe bucati din companii strategice atatea cate au mai ramas dupa jaful, facut tot sub presiune externa, in jalnica si oneroasa campanie “vreti aderarea (la UE), dati economia”, in care s-au externalizat fara noima intreaga exploatare a petrolului, jumatate din exploatarea de gaze, distributiile de electricitate si distributiile de gaze naturale.
Acum, vizate sunt CFR Marfa, Oltchim si pachete substantiale de actiuni din Romgaz, Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica.
Vai ce a ajuns biata Romanie! FMI a manevrat de o asemenea natura incat vinderea acestor ultime mobile din casa a devenit obligatorie, caci altfel statul roman n-ar avea din ce rambursa chiar imprumutul masiv de la FMI-UE.
Sa fie clar, FMI, in al doilea acord, nu mai da bani Romaniei nu pentru ca Romania nu ar mai avea nevoie, ci pentru a o obliga sa se imprumute de la bancile straine din strainatate sau din tara.
Acesta este de fapt cel mai mare cadou facut de FMI capitalului privat strain! Sa-i fie de bine, caci noua ne va fi doar din rau in mai rau!
Analiza de Ilie Serbanescu
http://www.bloombiz.ro
nu am fost niciodata la covasna unde zic ca sant multi unguri dar am sa trec sa vad daca e chiar asa !eu am avut an gestiune un bar la roma si am suportat multe discursuri si am sters multe desene rasiste pe care le-am sters de pe grilaje si discutii foarte aprinse ,am sa ancerc sa aplic si aici aceste comportamente !sa vad ce reactie au sa faca?! fac bine?
Ce ma doare ? Multe ma dor !
1. Lipsa unor preoti lucratori-jertfitori, model pentru tinerii debusolati ai zilelor noastre.
2.Constatarea ca BOR este lipita de puterea banului, nu de grija sufleteasca fata de popor.
3.Lipsa unor programe care sa relanseze fondul sufletesc curat, in omul de rand.
5.Lipsa unor lideri spirituali puternici, precum parintele Arsenie Boca !!!
iata unde ne-a adus lovitura din 89 si nemernicii ce ne conduc de atunci. Cititi si cruciţi-vă. că de luptat nu mai are cine în Romania.
ROMÂNIA LIBERĂ prezintă o parte din cele mai importante cereri de retrocedare ale moştenitorilor foştilor nobili din Ardeal
Urmaşii grofilor iau Transilvania înapoi
7 Ianuarie 2011
de RAZVAN CHIRUTA, PETRE RACHITA
Zeci de moştenitori ai foştilor nobili maghiari din Transilvania cărora comuniştii le-au luat averile şi-au cerut înapoi proprietăţile şi, în multe cazuri, le-au şi obţinut. Este vorba despre sute de mii de hectare de teren, păduri, conace şi clădiri importante din Cluj, Târgu Mureş sau Târgu Secuiesc.
Familia Dénes, 1.000 hectare de pădure şi staţiunea Balvanyos
Johann Taierling era student în Germania în 2005, când s-a implicat în recuperarea averilor bunicilor Csiszár Dénes şi Nagy Ferencz. Familia sa pornise procese de retrocedare încă din 2000, dar până atunci nu avusese cine ştie ce succes. „Acum cinci ani a apărut o lege nouă (n.r. – Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei) care ne-a dat posibilitatea să recuperăm toate hectarele noastre. Numai în Covasna trebuia să primim 410 hectare de pădure”, ne-a declarat Johann. La început, tânărul a făcut naveta între România şi Germania, unde a emigrat familia sa în 1990. La finalul facultăţii, el a revenit însă cu totul în Târgu Secuiesc, unde s-a mutat într-una dintre casele pe care le-a recuperat de la statul român. „Am investit toţi banii mei din bursă pentru acest demers. Apoi m-am hotărât să stau aici, pentru că am văzut o oportunitate, un viitor. Noi trebuie să primim şi o parte din staţiunea Băile Balvanyos şi am văzut un viitor în turism, iar viaţa mea are sens aici. Mai mult sens decât să fiu străin în Germania”, a explicat Johann Taierling.
Fostul student, acum designer, a recuperat o altă parte din pădure, 317 hectare, în Bacău. „Şi în Covasna am câştigat în instanţă, definitiv. Dar autorităţile ne-au pus piedici timp de doi ani. Au invocat diverse motive să nu ne dea titlul de proprietate. De altfel, în ultimii cinci ani ni s-au pus o grămadă de piedici. În primul rând, birocraţia e imensă, legile nu se aplică bine. Pădurile astea reprezintă o valoare mare şi de aceea sunt în mijlocul multor interese.” Înainte de Revelion, Johann Taierling a primit totuşi o veste bună de la Direcţia Silvică din Covasna. „Au dat ordin către Ocolul Silvic comunal să facă toate demersurile pentru punerea noastră în posesie.” Bucuria lui Johann e cu atât mai mare cu cât speră să obţină pentru un hectar de pădure circa 3.000 de euro.
Cum a intrat pe fir omul de afaceri Ioan Niculaie
Moştenitorul familiei Dénes mai are însă o miză foarte mare: staţiunea Băile Balvanyos. „Străbunicul meu a venit aici la vânătoare în 1850. Atunci nu era nimic construit. Ca să se odihnească a cerut un scaun, iar când l-a înfipt în pământ a ieşit apă. El a recunoscut imediat că acele ape carbogazoase sunt valoroase şi, om de afaceri fiind, a cumpărat zona de la baronii Opor, din Turia. A construit şase bazine, apoi vile şi case din lemn”, îşi aminteşte Johann Taierling. Cea mai mare parte din case nu mai există, iar bazinele sunt în paragină. „Noi revendicăm terenul. Am cerut doar o clădire, pentru că celelalte din lemn s-au dărâmat. Pe pământul nostru, comuniştii au făcut vile în anii ‘60-’70. Multe au fost vândute dubios şi acum sunt dărăpănate. Chiar dacă le renovezi, nu mai corespund standardelor”, ne-a povestit strănepotul. Acesta a urmat traseul vânzării proprietăţilor sale şi a descoperit că o parte au ajuns la o firmă a omului de afaceri Ioan Niculaie din Braşov. Afirmă că a luat legătura cu el şi ar fi căpătat promisiunea că i se vor înapoia toate activele ce au aparţinut familiei Dénes. „Dar nici până acum nu s-a mişcat nimic. Am făcut demersuri la prefectură, la Avocatul Poporului, la Asociaţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, DNA, Parchet. Prin lege, firma trebuie să retrocedeze, dar nu s-a mişcat nimic”, a precizat strănepotul lui Csiszar Dénes. Johann Taierling susţine că o parte din clădiri sunt ipotecate la bănci şi lăsate intenţionat în paragină.
Omul de afaceri Ioan Niculaie ne-a răspuns că nu mai are nici o legătură cu Balvanyos. „Nu mai deţin societatea care avea active în staţiune”, a declarat braşoveanul, contactat telefonic de reporterii României Libere.
Totuşi, Johann Taierling e dispus să lupte până la capăt. Mai ales că pe lista proprietăţilor pe care trebuie să le recupereze este şi ştrandul din Târgu Secuiesc, construit tot de familia sa înainte de comunism.
Familia Mikes, peste 10.000 de hectare şi un castel în Covasna
Pensiune de lux într-o clădire de 300 de ani
Oaltă familie de grofi pentru care moştenitorii se luptă să recupereze peste 10.000 hectare de pădure şi teren agricol este cea a conţilor Mikes. Katalin Roy Chowdhury, născută contesa Mikes, împreună cu fiii săi, a reuşit deja să reintre în posesia unui conac şi a unei moşii ce cuprinde un parc de 34 hectare de pădure şi lacuri, la poalele Munţilor Carpaţi, în comuna Zabala din Covasna. Palatul, construit în urmă cu 500 de ani, a fost în timpul comunismului şi mulţi ani după revoluţie spital, casă de copii şi şcoală, iar acum a devenit locuinţă privată. Una dintre fostele clădiri administrative ale conacului, veche de 300 de ani, a fost transformată din 2006 într-o pensiune de lux. După restaurare, despre locaţie au menţionat la rubricile lor turistice publicaţiile britanice The Guardian şi The Independent, dar şi New York Magazine, Financial Times şi CNN Traveller. „Contele Armin Mikes a deţinut una dintre cele mai întinse păduri private din Transilvania înainte de venirea comunismului. Graţie legilor româneşti privind retrocedarea, moştenitorii lui pot reporni prospera afacere cu păduri pe care familia a operat-o la începutul secolului al XX-lea”, scrie pe site-ul oficial al conacului de la Zabala. Unul dintre strănepoţii lui Armin Mikes şi unul dintre proprietarii domeniului de la Zabala, Gregor Roy Chowdhury a terminat London School of Economics şi a lucrat aproximativ patru ani la banca americană Salomon Brothers, la filiala din Londra. „În ultimii 15 ani, mama mea, cu mine şi cu fratele meu am muncit asiduu să recuperăm şi să reconstruim averea străbunicului. Ne-am mutat cu toţii în România. Iar scopul nostru e să dăm din nou strălucire domeniului, să creem slujbe stabile şi un mediu prietenos pentru turism”, ne-a explicat Gregor.
Dar urmaşii contului Mikes mai trebuie să recupereze păduri şi terenuri agricole de peste 10.000 hectare, dar şi clădiri din mai multe zone alte Transilvaniei. Iar în comuna Bixad, din Covasna, li s-au mai retrocedat 2.000 hectare. „Până acum am primit doar aproximativ o treime din pădurile străbunicului meu, Armin Mikes, pe care acesta le-a deţinut până la naţionalizare”, a precizat urmaşul foştilor grofi.
Gregor Roy Chowdhury ne-a declarat că şi soţia sa, Zsolna Ugron, face parte dintr-o familie nobiliară din Ardeal, care a deţinut proprietăţi în Harghita, Mureş şi Cluj.
Familia Bánffy, 100.000 de hectare şi centrul Clujului
Problema vânzărilor fictive
Una dintre familiile care au de recuperat cele mai multe clădiri, dar şi terenuri agricole în Transilvania este cea a conţilor Bánffy. Moştenitorii grofilor au depus cereri de retrocedare pentru păduri şi terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 100.000 hectare de pădure. Diverse ramuri de moştenitori solicită, de asemenea, importante clădiri din centrul oraşului Cluj, dar şi din alte zone din Ardeal.
Cea mai mare parte a pădurilor ce sunt dorite de urmaşi se află în judeţul Mureş, una dintre puţinele zone din România rămase neexploatate forestier. Potrivit autorităţilor locale mureşene, cea mai mare problemă o reprezintă revendicările urmaşilor lui Bánffy Daniel. Suprafeţele solicitate sunt de peste 30.000 hectare de pădure, dar cererile de revendicare sunt făcute de două ori. Prima dată au cerut două nepoate de soră ale nobilului, Bethlem Ana şi Bethlem Suzana. După 2005, a apărut şi Bánffy Miclos, fiul lui Daniel, cetăţean maghiar, care revendică aceeaşi suprafaţă în calitate de moştenitor direct. Între cele două ramuri, afirmă reprezentanţii Prefecturii Mureş, ar exista o înţelegere ca surorile Bethlem să ceară primele averea în calitate de cetăţeni români. Ulterior, după apariţia Legii 247 din 2005, ar fi creat o fundaţie împreună cu un alt văr de-al lor şi revendică din nou aceleaşi terenuri. „Ei cer aceste drepturi în baza unor acte de expropiere din 1945, acte care nu sunt foarte explicite în ceea ce priveşte proprietarii acestor terenuri pe care le cer ei acum. Potrivit legii exproprierilor din 1921, nimeni nu avea voie să deţină mai mult de două sute de iugăre de pădure în zona montană, ceea ce înseamnă aproape o sută de hectare. Nu îmi dau seama de unde justifică ei acum zeci de mii de hectare”, de-a declarat o sursă din conducerea instituţiei. Aceasta nu a dorit să-i fie dezvăluită identitatea, pentru ca declaraţiile să nu poată fi folosite în procesul existent în prezent între urmaşii conţilor Bánffy şi statul român. „Din cercetările noastre am descoperit că există foarte multe acte fictive prin care marile familii de grofi îşi vindeau doar pe hârtie diverse suprafeţe între ei pentru a se pierde urma terenurilor. Ei au încetinit foarte mult reforma agrară din 1921, deoarece nu le-a convenit niciodată situaţia creată. Au putut să facă asta pentru că au ocupat funcţii importante şi după alipirea Transilvaniei la România, în 1918″, afirmă acelaşi reprezentant. Mai mult, potrivit documentelor aflate la dosar, grofii au primit sume mari de bani de la statul român, în 1921, pentru exproprieri.
De altfel, Bánffy Daniel nu şi-a pierdut niciodată calitatea de cetăţean maghiar. „Ba mai mult, a fost ministru al Agriculturii în guvernul hortist al Ungariei. Astfel s-a considerat că el a luptat împotriva statului român şi a intrat sub incidenţa decretului 187 din 1945, semnat de Regele Mihai, anterior venirii comuniştilor la putere. Actul normativ prevedea că acelor care au avut o atitudine duşmănoasă la adresa statului român li se vor expropria toate proprietăţile deţinute la momentul respectiv”, afirmă sursa menţionată.
Averile lor au fost trecute în patrimoniul Casei de administrare
a bunurilor inamicilor de război (CAZBI) şi la fel au păţit şi cetăţenii germani şi italieni care aveau proprietăţi în România şi au fost consideraţi duşmani. „Momentan nu există nici un act normativ care să prevadă restituirea bunurilor care au fost expropriate în astfel de cazuri”, arată Prefectura Mureş. Unii parlamentari ai UDMR au încercat în 2005-2006 să reglementeze situaţia bunurilor ce au intrat în urmă cu o jumătate de secol în proprietatea CAZBI. Proiectul a fost respins la Camera Deputaţilor, pe motiv că este o lege imorală.
Avere nobiliară lăsată şefului de ocol silvic
O altă ramură a conţilor Bánffy solicită alte zeci de mii de hectare. Eva Bánffy a murit anul trecut şi a lăsat toată averea la doi nepoţi, avocatului şi fostului şef de la Ocolul Silvic Răstoliţa din Mureş. Aceştia din urmă au devenit moştenitori, după ce ar fi ajutat cu acte familia în calitate de jurist şi respectiv şef la Ocolul Silvic din zona respectivă. „Şi pădurile pe care le solicită aceştia provin tot din bunurile CAZBI. Ei cer şi pădurile lui Bánffy Zoltan, deşi acesta a fost despăgubit cu vârf şi îndesat în lei
aur în 1921. Mai mult, a plecat definitv în Ungaria şi s-a judecat cu statul român la Tribunalul mixt de pace de la Paris. Există sentinţa de la acel proces, care demonstrează că a fost despăgubit de România”, afirmă conducerea Prefecturii Mureş.
Avocaţii moştenitorilor foştilor nobili Bánffy, Roja Androja şi Dragoş Bejenaru nu au dorit să comenteze situaţia retrocedărilor, când au fost contactaţi de reporterii României Libere. De asemenea, nu au fost de acord nici să ne pună în legătură directă cu urmaşii conţilor, iar aceştia nu discută cu presa decât prin intermediul reprezentanţilor lor legali.
Unii parlamentari ai UDMR au încercat în 2005-2006 să reglementeze situaţia bunurilor ce au intrat în urmă cu o jumătate de secol în proprietatea Casei de administrare a bunurilor inamicilor de război. Proiectul a fost respins de Camera Deputaţilor, pe motiv că este
o lege imorală.
Moştenitori a 57 de castele
Şi moştenitorii altor foste familii nobiliare maghiare au cerut în ultimii zece ani retrocedarea averilor strămoşilor lor. Clujeanca Maria Kerekes, urmaşă a grofilor Beldi, a revendicat un conac în comuna Geaca, potrivit săptămânalului Clujeanul. „Am refăcut arborele genealogic până în 1630, an în care strămoşii mei trăiau în secuime”, a precizat femeia pentru respectiva publicaţie.
O altă ramură care cere numeroase proprietăţi în Transilvania este Kemeny. Unul dintre urmaşi, Lazăr Pal, din Târgu Mureş, a revendicat şi a câştigat unul dintre conacele familiei, din localitatea Jucu de Sus, judeţul Cluj. Clădirea fusese până atunci centrul cultural al comunei, cu şcoală, grădiniţă, bibliotecă şi cămin cultural.
Urmaşii grofilor Gaal de Dalnok au cerut câteva sute de hectare de teren pe care nobilii le-au avut în zona satului Corpadea, tot în Cluj, dar şi un conac care poartă încă emblema familiei, deşi mult timp acolo a funcţionat o grădiniţă şi o şcoală. O altă casă, din Mociu, a fost demolată de comunişti.
Acum 15 ani, o parte din moştenitori au înfiinţat chiar o fundaţie pentru a recupera mai uşor averile, numită Castellum. Potrivit Clujeanul, organizaţia a identificat 57 de castele şi conace care au aparţinut vechilor nobili şi care urmau a fi recuperate.
În fine, moştenitorii grofilor Teleki au dat în judecată Preventoriul TBC Gorneşti, din judeţul Mureş, pentru că acesta îşi desfăşoară activitatea în fostul castel al familiei, scrie citynews.ro. De asemenea, se mai solicită şi 100 de hectare de terenuri de la Direcţia Silvică Mureş.
Moştenitorii grofilor Bánffy au depus cereri de retrocedare pentru păduri şi terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 100.000 de hectare de pădure şi clădiri din centrul Clujului.
trăim in plină schizofrenie… Minorităţi de 250, 500, 700, 1000 de locuitori, 6000, 10. 000 hotărăsc soarta a 19. 000. 000 de români, îi tratează cu dispreţ, nu vor să le înveţe limba şi se străduiesc să le desfiinţeze statul. ce să mai zicem de unguri cu 1, 43 mil. ? Ce e cu noi, am ajuns chiar nebuni, ne pierdem minţile de laşi ce suntem?
Spaima minorităţilor: dispariţia învăţământului în limba maternă
· Ionel Dancu
· Marţi 14 dec 2010
Cu 20 de minorităţi recunoscute oficial, România este o Europă în miniatură. Ajută legea Educaţiei minorităţile să îşi păstreze şi să îşi dezvolte sistemul de învăţământ în limba maternă? Inclusiv pe minorităţile mici?
Fiecare etnie are problemele ei specifice. Cele mici sunt dispersate şi le e greu să adune numărul minim de elevi pentru formarea unei clase cu predare în limba maternă. Cele medii au un sistem educaţional destul de bine pus la punct dar se tem că prin comasarea claselor acesta va dispărea. Lipsa profesorilor e o altă problemă: fie nu sunt bani pentru plata acestora, fie nu se găsesc dascăli care să stăpânească bine limba. Manualele vechi şi chiar lipsa lor totală este altă problemă adusă în discuţie de unele etnii. Alte minorităţi, de regulă cele mici, nu au deloc învăţământ de stat în limba maternă şi organizează cursuri de limbă la propriile sedii.
taguri
· educaţie
· şcoli
· manuale
· predare
· profesori
· etnie
· minorităţi
· limba
· maetrnă
Cu toate astea, dezbaterile publice din ultimele luni ale politicienilor au fost într-o singură direcţie: copiii unguri ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma actualei variante a Legii Educaţiei, potrivit Opoziţiei. Cum rămâne cu elevii celorlalte minorităţi din România?
17 reprezentanţi parlamentari ai etniilor din România au realizat pentru “adevarul.ro” tabloul la nivel naţional a situaţiei învăţământului în limba maternă.
Gheorghe Firczak, deputatul rutenilor: Momentan nu putem evolua
Numărul rutenilor: 257
Aşezare: majoritatea în nordul ţării
• Suntem asezaţi în pâlcuri în România, nu suntem o comunitate omogenă.
• Rutenii învaţă limba maternă doar în şcoli duminicale organizate de noi, nu avem învăţământ de stat în limba ruteană. Cursurile le organizăm la sediile noastre, avem filiale în Arad, Maramureş, Suceava, Cluj, Hunedoara. Aducem mai mult adolescenţi la aceste cursuri. Câteodată vin 25 de persoane la curs, câteodată doar 10. În privinţa manualelor, am primit câteva din Slovacia, Serbia, SUA.
• La ore predau câteva cadre şi unii preoţi care ştiu limba veche şi vor să lucreze cu copiii.
• Deocamdată nu putem să ne dezvoltăm mai mult din cauza condiţiilor care nu ne permit acest lucru: numărul mic de elevi şi stadiul de organizare internă a rutenilor.
• Suntem de acord cu Legea Educaţiei.
Liana Dumitrescu, deputatul macedonenilor: “E foarte greu să găsesc profesori cu 200 de lei pe lună”
Numărul macedonenilor: 700
Aşezare: majoritatea în Dobrogea
• Actuala lege nu ne ajută foarte mult
• Noi suntem o populaţie mică, venită în valuri în România, situaţi mai mult în mediul urban, iar copiii sunt răsfiraţi. Avem două tipuri de învăţământ: cel organizat de Asociaţia noastră a macedonenilor, la sediile noastre, este pentru toate vârstele şi mai avem învăţământ într-o comună dar ne este greu pentru că ne-am lovit de reticenţa autorităţilor locale.
• Şi-aşa e dificil să îi aduni pe copii să faci o clasă, pe urmă să le zici să stea şi după ore să studieze limba, e greu, plus că mai sunt şi piedici de la profesori.
• Avem nevoie de sprijin să ne plătim profesorii decent, e foarte greu să găsesc profesori cu două milioane de lei pe lună.
• În ceea ce priveşte manualele, pentru noi ar fi mult mai simplu să aducem manuale din Macedonia.
Manolescu Oana, deputatul albanezilor: Dăm lecţii în revista noastră
Numărul albanezilor: 520
Aşezare: dispersaţi uniform pe tot teritoriul ţării
• Nu avem învăţământ de stat în limba maternă. Albanezii sunt foarte răspândiţi în România şi ar fi imposibil să îi aduni să faci o clasă.
• Organizăm noi din când în când ore de Limbă albaneză cu 1-2 persoane, atunci când există cerere, dar doar la sediul din Bucureşti
• Ceea ce mai facem noi este: în revista noastră facem lecţii de albaneză. Toate aceste lecţii, pe care le scriu eu, le-am adunat în trei volume până acum, urmează să îl facem şi pe al patrulea şi vom face şi un dicţionar româno-albanez şi albanezo-român
• La târgurile de carte noi participăm şi acolo aceste cărţi sunt cumpărate de români, mai ales de filologi interesaţi
Varujan Pambuccian, deputatul armenilor: Ne-ar ajuta un sistem de educaţie online
Numărul armenilor: 1.780
Aşezare: sunt răsfiraţi, cei mai mulţi trăind în Bucuresti, Constanţa şi Transilvania
• Noi am fi interesaţi de formele de educaţie online, în timp real, ne-am acoperi perfect comunitatea. Dar nu e acceptată de nimeni această idee. Am avut discuţii nenumărate cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, s-ar face şi economie la bugetul de stat, s-ar rezolva şi problema deficitului uriaş de profesori calificaţi, dar e imposibil să propui acum un lucru revoluţionar, când lucrurile sunt politizate. Trebuie să vorbeşti când lumea e relaxată, nu ca acum, când sunt tabere, se scot ochi.
• Avem o şcolă de week-end, sâmbăta şi duminica, în Bucureşti, în care se predau limba, istoria, religia şi alte materii. Aceste ore le organizăm noi. Mai avem şcoli dotate de noi în sediile noastre.
Mircea Grosaru, deputatul italienilor: Ne doare că nu avem predare în limba maternă
Numărul italienilor: 3.228
Aşezare: dispersaţi uniform pe tot teritoriul ţării
• Avem învăţământ în limba maternă într-un singur loc, la liceul Dante Alighieri din Bucureşti şi se mai studiază limba italiană ca limbă străină la licee.
• În rest, nu avem nicio şcoală cu predare în limba italiană. Pe noi ne-a durut mult acest lucru. Eu am încercat încă din mandatul trecut să schimb lucrurile, dar nu a existat interes pentru aşa ceva.
• Liceul Dante Alighieri, foarte de succes, a fost un proiect pilot. Noi vrem să extindem acest model în toată ţara. Avem nevoie în acest sens de un buget mai mare.
• Actuala lege ne dă posibilitatea dezvoltării în continuare a comunităţii italiene.
Aurel Vainer, deputatul evreilor: Pentru noi, limba de învăţământ e majoritar limba română
Numărul evreilor: 6.179
Aşezare: cei mai mulţi trăiesc în Bucureşti (în jur de 3.000), mai sunt în Oradea, Timiş, Cluj, Iaşi
• Pentru noi, la ora actuală, limba de învăţământ este majoritar limba română. Marile personalităţi ale evreilor au fost creatori de opere în limba română: în literatură, filosofie, ştiinţe. Deci nu putem să spunem că avem pretenţii în ceea ce priveşte limba maternă. Elevii evrei din România studiază la licee şi universităţi de stat în limba română. Ca limbă maternă avem limba idiş, germană, ungară şi pentru un număr foarte limitat de etnici, limba ebraică.
• Pentru noi e important de a accesa la ora actual limba ivrit (limba ebraică modernă, n.r) pentru că limba idiş s-a cam diminuat
• Am vrea să se studieze opţional ivritului
• Există în prezent două grădiniţe în care copii învaţă şi ivrit.
Zisopol Dragoş, deputatul elenilor: Vrem ca limba să fie studiată opţional ca limbă straină
Numărul grecilor: 6.472
Aşezare: majoritatea sunt din Dobrogea, în judeţele Tulcea şi Constanţa
• Nu avem probleme majore în ceea ce priveşte educaţia în limba maternă. Lipsa manualelor/an de studiu şi numărul insuficient al acestora se pot constitui în probleme cu care se confruntă Uniunea Elenă din România. Incercăm să rezolvăm aceste probleme folosind veniturile proprii.
• În anii 2003-2004, Uniunea Elenă a primit, cu caracter de donaţie, manuale de limbă neogreacă de la Ambasada Republicii Elene în România. Anul acesta am achiziţionat din Grecia, în regie proprie, câteva seturi de manuale (câte un set pentru fiecare nivel de studiu – A,B,C).
• Suntem multumiţi (de formele de învăţământ în limba maternă, n.r). Acolo unde sunt solicitări, ne dorim ca limba să poată fi studiată ca limbă straină, în regim opţional/facultativ, atât la nivel preuniversitar cât şi universitar. U.E.R. poate asigura în regim de gratuitate cadrele didactice.
• La nivelul tuturor Comunitatilor Elene teritoriale se predă limba pe nivele de studiu, (A – incepatori, B – semiavansati si C – avansati). Exista grupe de elevi care studiază neoelena ca limbă maternă în sistemul de stat (Ex.: în Bucureşti, Galaţi, Brăila) sau ca limbă străina, în regim opţional (Ex.: în Ploieşti). În cadrul Universităţilor din Bucureşti şi Iaşi există lectorate de studiu a limbii neoelene.
• Cadrele didactice provin din cadrul Comunitatilor Elene teritoriale sau sunt cadre didactice detaşate din Grecia, plătite de către Ministerul de resort din Atena. Sub patronajul Ambasadei Republicii Elene in Romania si cu sprijinul oamenilor de afaceri greci, in Bucuresti s-a infiintat si o scoala privata de limbă neogreaca – Şcoala Atena.
• Actualul Proiect de Lege nu influenteaza dezvoltarea învăţământului în limba maternă pentru etnia greacă din România. Etnicii greci din Romania sunt cetateni romani de origine elena iar Legea Educatiei este una pentru toti cetatenii acestei tari.
Mihai Radan, deputatul croaţilor: Comasarea claselor e un fel de desfiinţare a învăţământului în limba maternă
Numărul croaţilor: 6.807.
Aşezare: în sud-vestul ţării, mai ales în judeţul Caraş-Severin
• Noi avem o reţea relativ dezvoltată de învăţământ : avem şcoli cu predare parţială în limba croată, grădiniţe, clase de 5-8, un liceu bilingv româno-croat în Caraşova.
• Dar avem probleme cu această reţea, în ceea ce priveşte menţinerea ei, dată fiind propunerea de comasare, care va avea drept consecinţă dispariţia posibilităţii de studiu în limba maternă. Asta înseamnă după mine un fel de desfiinţare a învăţământului în limba maternă. Deja ni se transmit de pe acum semnale clare că, de anul viitor, nu vor mai exista excepţii la formarea claselor.
• Cel mai mult ne-ar ajuta pe noi să se accepte excepţiile de la reguli. Adică: acolo unde se vorbeşte despre numărul de elevi pentru funcţionarea claselor, acolo să se spună că “excepţie fac minorităţile”. Dacă ne bagă la comun ne trezim că stăm la uşa ministerului să ne rugăm să facă excepţii în unele cazuri
• Să fim sinceri şi să recunoaştem că Liceul de la Caraşova se numeşte bilingv dar este monolingv: angajările nu se fac pe criteriul bilingvismului, adică cadrele să ştie limba şi deja ne trezim că sunt cadre care nu ştiu limba.
• Toate sunt bune până la bani.
Niculae Mircovici, deputatul bulgarilor: Nu e benefic pentru copiii noştrii să înveţe limba română ca limbă străină
Numărul bulgarilor: 8.025
Aşezare: vestul ţării, judeţele Timiş şi Arad
• Pe noi ne interesează învăţământul la nivel preuniversitar: în şcolile aflate în localităţi unde sunt comunităţi mici de bulgari, să se menţină orele de bulgară în învăţământul primar, aici avem o problemă şi aici am pierdut noi, acolo unde şcolile s-au comasat
• Deci cel mai important pentru noi este ca, indiferent de numărul de copii etnici bulgari dintr-o localitate, să se prevadă plata unui profesor care să predea acolo limba bulgară.
• În ceea ce priveşte studiul limbii române: noi nu vrem ca elevii bulgari să înveţe limba română ca pe o limbă străină, aşa cum au propus alte minorităţi, noi nu suntem de acord cu acest lucru, noi vrem ca copiii noştrii să ştie limba română la fel de bine ca limba bulgară pentru a le asigura competivitatea pe viitor. Deci vrem: copiii să facă toate materiile în limba română, iar în limba bulgară să facă Limba şi literatura bulgară, ca să înveţe alfabetul chirilic, Istoria şi cultura bulgarilor, religia şi muzica.
• Mai e important pentru noi să fim consultaţi atunci când inspectoratele iau decizii care ne privesc.
• Avem la nivel naţional vreo 11 şcoli cu clase de predare în limba bulgară, şi 2 două licee, ambele bilingve: “Hristo Botev” în Bucureşti şi “Sf. Kiril şi Metodii” în Dudeştii Vechi, judeţul Timiş.
Merka Adrian-Miroslav, deputatul slovacilor şi cehilor: Profesorii slovaci traduc la ore în limba maternă după manuale în limba română
Numărul slovacilor: 17.226, aşezaţi în vestul ţării, în judeţele Bihor şi Arad
Numărul cehilor: 3.941, majoritatea în judeţul Caraş-Severin
• Noi sperăm să se menţină reţeaua de învăţământ în limba maternă care există în acest moment, pentru că noi, slovacii şi cehii, nu avem o explozie demografică care să ne permită apariţia de noi şcoli. Plus că sunt şi etnici care pleacă în Slovacia şi Cehia şi odată cu ei, copii. Trebuie să recunoaştem că suntem din ce în ce mai puţini.
• Există o problemă cu manualele pentru că profesorii au manuale în limba română şi la ore predau din ele direct în limba slovacă. Nu au fost bani. Acasă, copiii îşi citesc notiţele luate în slovacă/cehă. S-au tradus maxim 30% din manuale. Avem manuale în limba maternă pentru Limbă şi Literatură, Istorie şi tradiţii şi altele.
• Pentru noi, Legea Educaţiei este O.K aşa cum a ieşit din Camera Deputaţilor.
Duşan Popov, deputatul sârbilor: Ni s-au desfiinţat deja clase
Numărul sârbilor: 22.561
Aşezare: sud-vestul României, judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş
• Problemele noastre sunt legate de numărul mic de elevi. Există pericolul desfiinţării unor şcoli cu predare în limba sârbă, ceea ce s-a şi întâmplat în unele localităţi. Deci dacă se desfiinţează clasa într-o localitate, cea mai aproape şcoală este cam la 10 kilometri distanţă şi faptul că îi urcăm pe elevi într-un microbuz şi îi ducem acolo este sub semnul întrebării, pentru că părinţii nu acceptă asta întotdeauna.
• Acesta e cel mai mare pericol şi nu este un moft al nostru să avem şcoli cu predare în limba sârbă indiferent de numărul de elevi.
• S-au desfiinţat deja clase în judeţul Timiş, în localităţile Cenei, Sânnicolau Mare: la o lună de la începerea şcolii, inspectoratele au fost de acord să permită înfiinţarea de clase în care să se studieze limba sârbă doar de patru elevi, dar între timp părinţii şi-au dat copiii pe la ce şcoli au apucat, le-a fost teamă să aştepte. Şi astfel nu s-a reuşit să se strângă numărul minim de elevi pentru o clasă de limba sârbă.
• Scopul nostru e măcar să menţinem singurul liceu pe care îl avem, cu predare sârbă, în România, Liceul Dositei Obradovici din Timişoara, să nu avem emoţii în fiecare an că ne lipsesc 1-2 elevi şi nu putem constitui clase şi astfel se poate ajunge să se comaseze. La minorităţile mici, 1-2 elevi contează foarte mult.
Amet Aledin, deputatul tătarilor: Vrem reducerea numărului de elevi cu care să putem face o clasă
Numărul tătarilor: 23.935
Aşezare: cei mai mulţi trăiesc în judeţele dobrogene Constanţa şi Tulcea
• Pentru noi este fundamental să putem constitui clase cu un număr mai mic de elevi. Acum e nevoie de minim 14 copii să facem o clasă, noi am dori ca numărul să fie de 6. Ce se întâmplă: sunt localităţi unde nu avem numărul minim de elevi, dar sunt acolo copii şi nu putem lăsa să moară limba. Din acest punct de vedere, pentru comunitatea noastră, turcii şi tătarii, acesta este cel mai bun proiect de lege al Educaţiei de până acum.
• Principala noastră problemă e că suntem răsfiraţi, nu suntem compacţi într-o anumită localitate, în afară de câteva precum Valea lui Traian, Cobadin.
• Mai e importantă pentru noi plata suplimentară a profesorilor care predau aceste ore
• Nu avem clase cu predare doar în limba turcă, ci avem elevi turci, tătari, în clase de limba română, care fac în loc de religie Limba turcă şi religia islamică. Copilul meu învaţă la şcoala 30 din Constanţa. Mai are în clasă doar un coleg turc şi ei doi au o oră pe săptămână, când ceilalţi fac ora de religie, ei fac Limba turcă şi religia islamică.
Ovidiu Ganţ, deputatul germanilor: Noi luptăm să nu se desfiinţeze şcolile, nu să apară altele
Numărul germanilor: 59.764, a patra minoritate ca mărime din România
Aşezare: majoritatea în judeţele Timiş, Sibiu, Satu Mare, Caraş-Severin
• Eu mă lupt de 10 ani cu sistemul, indiferent cine e la guvernare, să nu se desfiinţeze clasele cu predare în limba maternă. Pentru că după emigrarea masivă a germanilor, golul a fost suplinit de copiii români şi ai altor etnii, care s-au dus la acele clase.
• Această problemă demografică afectează şi numărul profesorilor, cadrele didactice. E greu să găseşti profesori care să predea limba germană la nivel de filosofie.
• Deci lupta noastră este de menţinere, de păstrare a numărului şi a calităţii învăţământului în limba germană.
• Suntem de acord cu această Lege a Educaţiei, rămâne ca prevederile ei să se pună în aplicare, acolo este problema
Ştefan Buciuta, deputatul ucrainenilor: Elevii învaţă după manuale de dinainte de Revoluţie
Numărul ucrainenilor: 61.098
Aşezare: în nordul ţării, în apropierea graniţei cu Ucraina dar şi în Timiş
• Manualele noastre sunt vechi, realizate înainte de Revoluţie, nu prea au fost reeditate, acum se încearcă acest lcuru de către o Comisie mixtă româno-ucraineană, sperăm să se rezolve ceva. Avem nevoie de manuale de Limbă, Matematică, Fizică, etc. Ne trebuie sprijin financiar.
• E greu pentru elevi şi să înveţe limba în Ucraina, pentru că nu s-au semnat acorduri în acest sens în Guvernele român şi cel ucrainean, aici stagnează lucrurile
• Deşi suntem a treia minoritate din România din punct de vedere numeric, după maghiari şi romi, nu avem multe şcoli cu predare în limba ucraineană pentru că şcolile noastre au fost desfiinţate prin anii 1966 şi refacerea lor a fost foarte dificilă după Revoluţie. S-a ajuns acum în situaţia în care mulţi dintre părinţii copiilor ucraineni au uitat limba şi regretă acum acest lucru, pentru că văd că lumea se deschide şi ar avea nevoie.
• Avem şcoli cu predare în limba ucraineană doar în Maramureş, în număr de 3, mai avem clase de ucraineană în şcoli de limba română, grădiniţe în care se predă limba ucraineană.
• Pentru noi e convenabilă această lege
Nicolae Păun, deputatul romilor: “Nu avem o programă şcolară unanim acceptată de la clasa a cincea încolo”
Numărul romilor: 535.140
Aşezare: preponderant în Transilvania, Crişana, Muntenia şi Oltenia
• Această lege ne avantajează indirect pentru că dacă alte minorităţi reuşesc să evolueze, automat o să reuşim şi noi, poate nu la fel ca ele, dar o să creştem şi noi
• Alte minorităţi mari, maghiarii şi germanii, au învăţământ la toate nivelurile, au profesori, au şcoli, au manuale. Noi suntem în evoluţie.
• Tendinţa de şcolarizare la elevii romi e în creştere, la fel şi participarea la olimpiade şi prezenţa la ore
• Avem probleme cu cadrele didactice. Una e să predai la clasele 1-4, alta să predai după clasa a cincea, aici trebuie să apelăm la ajutorul stat, care are obligaţia să creeze elite. Plus că, din moment ce noi nu avem o programă şcolară unanim acceptată şi elaborată de minister din clasa a cincea încolo, ne e greu să avem centre de formare a dascălilor.
• Avem o problemă cu limba romani: datorita castelor (spoitori, slătari, etc) noi în 70% din cazuri avem cam aceeaşi coloană de cuvinte când pronunţăm, dar intervine regionalismul şi ca să ajungem la un consens privind cuvintele ne-ar trebui câţiva ani
• Pe noi ne interesează clasele 1-4, deci clasele primare, iar de la clasa a cincea încolo să fie limba romani opţională. Avem clase primare cu predare în limba romani.
• Cea mai mare problemă în şcolarizarea romilor este o problemă de mentalitate: stigmatizarea. Persoanele care au reuşit să se departajeze de plutonul numit comunitate nu se mai întorc. Nicio familie puţin evoluată nu o să se mai declare la recensământ ca fiind de etnie romă, dacă mai sunt iniţiative precum cea a parlamentarului Prigoană, care a propus schimbarea denumirii de rom în ţigan. Eu ca părinte, dacă nu aş fi o persoană cunoscută şi la felul în care se desfăşoară în acest moment politicile faţă de romi în România, aş spune aşa: dacă eu am reuşit să mă integrez, de ce să le mai spun copiilor să se declare romi la recensământ?
• Învăţământul preuniversitar şi universitar nu este un moft pentru minorităţi, el este un drept normal şi el trebuie păstrat la toate nivelurile pentru că doar aşa se asigură pentru o minoritate perpetuarea existenţei
Lakatos Andras, vicepreşedintele executiv al UDMR pe învăţământ: Pentru elevii maghiari, limba română nu e ca o limbă străină dar nu e nici ca o limbă maternă
Numărul maghiarilor: 1.431.807
Aşezare: în ordine numerică, cei mai mulţi locuiesc în Harghita, Covasna, Mureş, Satu Mare, Bihor, Cluj, Sălaj
• Trebuie acceptată ideea că pentru maghiarii care trăiesc în comunităţi compacte, limba română nu e limba maternă. Nu este nici cum e o limbă străină, ca engleza sau franceză, dar nu e nici ca limba maternă. Aşa că manualele de Limbă şi literatură română şi cele de Istorie şi Geografie ar trebui să fie mai uşoare, mai accesibile, astfel încât copiii care nu vorbesc în familie limba română, care nu au prieteni care să vorbească limba română, să poată să înveţe limba română.
• Eu mă mir că la ciclul primar, elevii maghiari învaţă mai bine limba engleză decât limba română, pentru că manualele de engleză sunt mai accesibile.
• Noi vrem ca elevii maghiari să ştie limba română de zi cu zi, nu la nivel literar, deci nu să studieze Creangă, care este greu şi pentru elevii români
• Starea actuală a învăţământului nu ne mulţumeşte deloc, pentru că toate deficienţele sistemului românesc are repercursuni şi asupra celui în limba minorităţilor. Starea actuală a educaţiei e gravă, bolnăvicioasă, în ultimii 20 de ani nu s-a făcut o reformă substanţială. Avem o structură supercentralizată, dictată de pre vremea regimului comunist şi acest sistem piramidal nu mai corespunde nevoilor actuale. Nu putem discuta nici pe departe de autonomia universitară.
• În ceea ce priveşte manualele, sistemul e foarte precar mai ales la învăţământul tehnic şi profesional, acolo unde din aproximativ 600 de manuale, abia dacă au fost traduse 40.
• Din nenumăratele variante de Lege a Educaţiei din ultimii cinci ani, aceasta este cea mai bună lege.
Ignat Miron, deputatul ruşilor-lipoveni, a zis că nu vorbeşte cu nimeni de la ziarul Adevărul
Cei 35.791 de ruşi-lipoveni din România, majoritatea aflaţi în Dobrogea (Tulcea şi Constanţa) dar având şi comunităţi în Moldova (Iaşi, Suceava, Brăila), formează a cincea minoritate din punct de vedere numeric din ţară. Din păcate, reprezentantul acestora, Ignat Miron, nu a dorit să ofere informaţii privind situaţia etniei, invocând o serie de articole, defăimătoare şi mincinoase potrivit domniei sale, care ar fi fost scrise de jurnalişti ai “Adevărul”. În lipsa declaraţiilor sale, publicăm statisticile de care dispunem, la nivelul anului 2008:
• Număr de şcoli cu predare parţială în limba rusă: 59
• Număr de elevi: 3.486
• Număr de cadre didactice: 41
Inspectoratele şcolare care au organizat studiul limbii ruse materne sunt cele din Tulcea, Constanţa, Suceava, Iaşi, Brăila, Botoşani, Neamţ.
Politizarea copiilor minorităţilor
Drepturile acordate elevilor minoritari în Legea Educaţiei au fost politizate şi sensul legii a fost deturnat în sensul că, în loc să se discute despre problemele reale ale tuturor copiilor minoritari care vor să înveţe în limba maternă, clasa politică română s-a certat doar pe chestiunea maghiară. Opoziţia (PSD, PNL şi PC) a acuzat PDL că a făcut o lege care serveşte perfect interesele UDMR, că legea încalcă drepturile copiilor români, că Legea va încuraja separaţia etnică. În acest moment, proiectul de Lege a Educaţiei, asumat de Guvern, se află în dezbatere la Senat.
Statistică
Numărul elevilor minoritari în anul 2008:
• În învăţământul preuniversitar: 193.629 din totalul de 3.401.547
• În învăţământul superior: 48.691
Situaţia manualelor în limba maternă în 2008:
• La nivel preuniversitar: 29 din totalul de 113
• Total cursuri la nivel universitar: 55 din totalul de 710
Situaţia personalui didactic în limbile minorităţilor în 2009:
• Total profesori în România: 237.576
• Total profesori în limbile minorităţilor: 11.893
Istoria în maghiară, aplaudată în Mureş
Copii nemulţumiţi că învaţă româneşte abia la şcoală
Lipovenii nu vor să studieze în limba rusă
uite cum îşi bate joc de noi un “rrom” (ţigan) fără să-l ia nimeni de urechi in Romania
“Romastan, mama romilor”
“Hai să fim serioşi! Termenul de ţigan are inflexiuni peiorative. Cînd spui ţigan, românul neaoş subînţelege şi «tîlhar», «hoţ» sau «om rău». Singurul argument adus de Silviu Prigoană este că termenul de «rom» se aseamănă cu cel de «român». Dar, ce, au distrus romii economia ţării, au devalizat ei băncile? Ei fură o lădiţă de legume, ceea ce e mai mult o găinărie decît o infracţiune. Să vă explic şi de unde vine titulatura de «rom». La sfîrşitul Secolului al IX-lea şi pe tot parcursul Secolului al X-lea, romii au tot venit din nord-vestul Indiei, dintr-o regiune numită Punjab. Acolo, există şi un fel de district denumit Romastan, de unde şi termenul de «rom». Romii au venit spre Europa şi cînd au ajuns pe meleagurile noastre aici nu exista conştiinţă de romanism, aici erau voevodate, erau Glad, Gelu şi Menumorut. Aşadar, termenul de «rom» are îndreptăţirea lui. Românii nu trebuie să fie mai catolici decît Papa în această problema deoarece, spre deosebire de polonezi, cehi, englezi, germani sau francezi, românii sînt un popor mediocru” – madalin voicu
stimate dle profesor,
vedem că avţi trecere la otv. v-am urmărit smbătă seara. nu de la început. eraţi cu moderatorul Oprea, col Burlan şi dl Patrichi. bine ar fi să vă înţelegeţi să nu mai vorbiţi toţi 4 deodată pentru că nici o idee, informaţie nu e dusă până la capăt. vă rog, dle Coja, să impuneţi la emisiune această regulă. în caz contrar iese un talmeş balmeş fără finalitate. de exemplu: nu s-a reuşit a se duce – cu toată strădania – la capăt răspunsul la întrebarea: “de ce a trădat Securitatea pe şeful statului în 1989?” de alte idei, informaţii, toate rămase în coadă de peşte, nu mai pomenesc. nu l-a întrebat nimeni, pe onor colonel, dacă tagma dumnealui, securiştii, nu realizau că România, şi prin actele lor de trădare, va ajunge în pragul dezmembrări (azi) şi acum mai ies pe post şi îşi justifică trădarea şefului căruia-i juraseră credinţă invocând “grija de popor”. Aceasta trebuia întrebat dl col. : ce merită trădătorii unor instituiţii (Secu şi armata) faţă de comandantul lor suprem şi de ce au făcut-o, ce i-a determinat şi dacă au avut în vedere consecinţele pe termen lung de ceea ce au făcut, dacă erau perfect informaţi de faptul că Ungaria acţionat pentru cucerirea Ardealului şi de ce nu i-au neutralizat acţiunile şi au permis ca să devină erou al răsturnării lui Ceauşescu un pastor obscur şi în plus agent al Ungariei. Apoi mai discutăm!
uite cum se poarta minoritarii. punct ochit, fruntaş roman lichidat, marginalizat, terorizat. reactia noastră? Zero!
DE CE A FOST ASASINAT UNIONISTUL SI ASTRISTUL REMUS BRUSTUR,
DIN LECHINTA DE MURES?
- Diverse -
nr. 682 / 30 Noiembrie, 2010, cv. liber.
„Ma numesc Vasile Dambean, am 73 de ani si locuiesc in orasul Iernut, nu departe de casa care a apartinut invatatorului memorandist si astrist Alexandru Macarie. Acum, cand aniversam 92 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Patria Mama, Romania, doresc sa las marturie peste ani ca l-am cunoscut foarte bine pe astristul Remus Brustur (1883-1949), din Lechinta de Mures, delegat _ deputat, cu credentional, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. El a fost bunicul meu dinspre mama. A fost si a ramas modelul meu de traire patriotica, de iubire a neamului romanesc. Am locuit in casa lui, m-a tinut in brate, mi-a mangaiat crestetul, mi-a dat sfaturi intelepte si mi-a indrumat pasii spre Biserica. Stiu de la el ca, dupa Marea Unire, si-a ajutat consatenii, in calitate de primar, sa beneficieze de prevederile Reformei agrare, sa reinfiinteze scoala in limba romana, sa reia traditiile crestine si populare locale, sa infiinteze corul si fanfara comunala, sa participe la activitatea Despartamantului ASTRA, din Ludus. Impreuna cu fiul sau, Romul, cu fiicele si ginerii sai, a lucrat cele 37 de iugare de pamant pe care-l agonisise in timp. In anii 1946 _ 1947, ani de cumplita seceta, a gazduit in familia sa trei copii sarmani veniti din Moldova. Dupa instaurarea regimului comunist i-a sfatuit pe toti ai sai sa respecte ordinele date de noii guvernanti, ca sa nu aiba neplaceri ulterioare. In vara anului 1949 a fost printre primii gospodari care si-a dus la arie graul proaspat secerat, asa cum au cerut autoritatile locale. In data de 10 august 1949, dupa inserat, a marturisit, in fata familiei reunite, presentimentul ca, in curand, va fi arestat. I-a sfatuit cum sa se gospodareasca si sa se comporte in sat dupa arestarea sa. In noaptea de 10 spre 11 august, in jurul orei patru si treizeci de minute, a fost arestat. Duba neagra a Securitatii l-a dus spre Targu-Mures. La iesirea din Capusul de Campie, a fost asasinat prin impuscare. Trupul neinsufletit, pazit de un militian, a fost lasat sa zaca pe razorul santului toata ziua. Instiintat de groaznica intamplare de un binevoitor din Capus, tatal meu, Vasile Dambean, ginerele lui Remus Brustur, a plecat in ziua de 11 august sa-l vada, sa-i ia trupul ciuruit de gloante si sa-l aduca acasa. A fost lasat doar sa-l identifice. Asasinii aveau planul lor. L-au ingropat noaptea, pe furis, in lanul de porumb din apropiere. Regretatul cercetator targumuresean Vasile T. Suciu a scos la iveala, in lucrarea “Crucea pamantului”, numele securistilor asasini, Toth Zoltan, Löb Martin si Moscovici, dar nu si motivul crimei.
Dupa cateva zile, duba neagra a Securitatii a revenit la Lechinta. Au fost ridicati Romul Brustur, sotia sa si copilul lor cel mai mic, in varsta de doar sase saptamani. Ceilalti trei copii, cel mai mare avand doar sase ani, au fost lasati in voia soartei. Rugamintile fierbinti, siroaiele de lacrimi nu au inmuiat platosele impietrite ale raufacatorilor. La sediul Securitatii din Targu-Mures, pe Romul Brustur l-au lovit cu barosul in piept si i-au smuls cu clestele parul din cap, cu piele cu tot. Familia lui Romul a fost dusa la Cluj, iar de aici in localitatea Pestera, aflata la 12 km de Medgidia (Dobrogea). Acolo au avut domiciliu fortat pentru sapte ani. Acolo i-am vizitat atat eu, cat si tatal meu. Au primit permisiunea sa se intoarca la Lechinta doar in anul 1965, adica dupa 15 ani. Din toata gospadaria au mai gasit doar bucataria de vara. Au fost demolate si cele doua camere care i-au servit primarului Remus Brustur drept “cancelarie”. Cele 37 de iugare au fost confiscate de statul comunist.
In anul 1990, Ana, singura fiica ramasa in viata, a inaltat un monument pe locul in care unionistul de la 1918, astristul Remus Brustur a fost trecut in randul martirilor neamului romanesc.
In anul 1992, securistul Moscovici a avut neobrazarea sa o viziteze acasa pe profesoara Victoria Ristea, din Targu-Mures, urmasa a martirului, ca sa o previna ca va avea de suferit daca incearca sa gaseasca si sa deshumeze osemintele lui Remus Brustur.
In data de 9 august 2007, am fost chemat la Garnizoana din Targu-Mures sa ma intalnesc cu un domn colonel, procuror la Tribunalul Militar din Cluj-Napoca, interesat sa afle tot ce stiu despre viata si asasinarea bunicului meu.
Recent, in anul 2010, domnul primar Ioan Nicoara mi-a inmanat, in timpul festivitatilor prilejuite de Zilele orasului Iernut, titlul de “Cetatean de Onoare, post-mortem” al orasului Iernut, conferit unionistului Remus Brustur de Consiliul local. De asemenea, mentionez ca personalitatea lui Remus Brustur a fost omagiata si intr-o adunare a Cercului ASTRA Iernut.
Consider ca autoritatile competente ar trebui sa refaca monumentul de la Capus si sa amplaseze o placa memoriala la Scoala Generala din Lechinta, iar istoricii sa dezvaluie, in sfarsit, motivele pentru care un taran gospodar, patriot, care a slujit cu devotament neamul romanesc si comunitatea locala, care a facut numai bine la viata lui, a fost asasinat miseleste.”
MIRCEA GHEBOREAN
Autorităţile de la Budapesta vor sprijini fără rezerve realizarea Autonomiei Ţinutului Secuiesc. Declaraţia a venit din partea preşedintelui Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, cu ocazia organizării unei şedinţe a Consiliului Naţional Secuiesc la sediul Parlamentului de la Budapesta. Aproximativ
300 de maghiari din Covasna, Harghita şi Mureş au participat la întâlnirea unde s-au adoptat hotărâri referitoare la soarta secuilor.
Secuii din Harghita, Mureş şi Covasna au fost primiţi de preşedintele Parlamentului ungar, după care au depus un juramant la coroana regelui Ştefan cel Sfânt. Ei au promis că vor lupta pentru realizarea ţinutului secuiesc.
Preşedintele partidului Jobbik din Ungaria nu este de acord cu modul în care UDMR luptă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.
La reuniunea Consiliului Naţional Secuiesc au mai fost invitaţi preşedintele şi premierul Ungariei, însă nu au participat.
Antonescu, doare rau…
In acest guv. nu e şi dl Valeriu Tabară? Om ieşit din “Vatră”! Moţii trădători!
Scrisoare deschisa catre Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
28 October 2010 | Subiectul: Multiculturalism, Politica
Domnului
DANIEL FUNERIU
ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Stimate domnule ministru,
Vă supun atenţiei o serie de aspecte pe care le consider de interes în perspectiva adoptării viitoarei legi a învăţământului românesc. În conţinutul proiectului disponibil spre consultare pe site-ui ministerului (www.edu.ro) se regăsesc prevederi care, în opinia mea – dar şi a altor directori de unităţi şcolare din judeţul Mureş – creează cadrul accentuării solicitărilor cu caracter separatist, pe criteriu etnic maghiar, în învăţământul de stat de nivel gimnazial şi liceal. Fără tăgadă, legile ţării trebuie să asigure dezvoltarea armonioasă a oricărui cetăţean, indiferent de naţionalitate, religie sau sex, însă consider că acest concept al „discriminării pozitive” este prost înţeles şi, mai ales, exploatat cu nesimţire de către exponenţii comunităţii maghiare din România.
Adresându-vă rugămintea de a reflecta asupra celor expuse, iată unele dintre prevederile la care am făcut referire anterior, cu mici comentarii pe care le consider pertinente:
Art 37, alin.(1): „În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română”.
Art 37 alin. (2): „Disciplina Limba română se predă, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă” şi alin.(4): „Testele la limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale”.
Art. 37, alin. (8): „În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, istoria şi geografia se predau în aceste limbi, după manuale şcolare şi programe identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română”.
Aceste prevederi asigură practic definitivarea segregării pe criterii etnice a învăţământului din România. Învăţarea limbii române după o programă specială şi, mai mult, testarea cunoştinţelor tot după o programă specială, vor conduce la adoptarea unui comportament lejer al elevilor şi profesorilor faţă de această limbă şi, implicit, la indiferenţă faţă de însuşirea ei. Limba română ca limbă străină se învaţă, în prezent, doar în cadrul facultăţii de limbi şi literaturi străine şi se adresează exclusiv studenţilor străini care vin în România cu burse de studiu.
În cazul studierii disciplinelor Istoria Românilor şi Geografia României, elevul minoritar va pierde orice legătură cu valorile tradiţionale româneşti, fiind necesară realizarea unui singur pas până la momentul în care cele două discipline vor fi studiate după manuale alternative, astfel încât adevărul istoric
să fie prezentat în funcţie de interesele fiecărei minorităţi în raport cu statul român.
*
Art. 36, alin.(14): „În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii elevilor şi preşcolarilor, se poate folosi limba de predare – limba maternă” şi alin.(15): „în învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se notează şi în limba de predare.”
Cele două prevederi asigură, practic, debutul oficializării limbii maghiare la nivel naţional, prin lege. Redactarea documentelor interne în limba maghiară, emiterea de adeverinţe în limba maghiară către părinţii elevilor şi trecerea calificativelor în aceeaşi limbă vor fi urmate, la cel mai scurt timp, de solicitarea aceloraşi drepturi şi în ceea ce priveşte, de exemplu, administraţia.
*
Art 36, alin.(8): „Minorităţile naţionale au dreptul ia reprezentare proporţională în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau instituţiilor echivalente, cu respectarea competenţei profesionale, potrivit legii” şi alin.(9): „în unităţile şcolare cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţii respective, cu respectarea competenţei profesionale.”
Primul paragraf reprezintă, practic, legiferarea unui drept colectiv pentru minorităţile naţionale, în România fiind acordate, până acum, prin lege, doar drepturi individuale pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, principiul proporţionalităţii etnice va prevala în faţa competenţelor profesionale, pe termen mediu urmând să fie statuate aceleaşi prevederi în administraţia publică locală/judeţeană.
Obligativitatea nominalizării unui director din rândul minorităţilor naţionale, în cadrul unităţilor şcolare cu predare în acea limbă, va ridica probleme de ordin moral. De exemplu, în situaţia în care un liceu mixt are 9 clase de predare în limba română şi una de predare în limba maghiară este evident că un director este de etnie maghiară în pofida proporţiei de 90% a elevilor şi profesorilor români.
*
Art.36 alin.(5): “Pe raza unităţilor administrative teritoriale (municipiu, oraş, comună) cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, cel puţin o unitate şcolară va fi desemnată pentru a primi personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi” şi alin.(6): „în cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu sau în oraş, se acordă personalitate juridică indiferent de efectiv”.
Prevederile reprezintă o discriminare pozitivă nejustificată, urmând a fi cheltuite inutil inclusiv fonduri bugetare pentru înfăptuirea acestui obiectiv.
De exemplu: într-un municipiu există 2 şcoli cu predare în limba maghiară cu 160 de elevi şi 10 cu predare în limba română, fiecare cu câte 200 de elevi. Pe baza acestei prevederi, şcolile cu un număr mai mare de elevi vor trebui să-şi piardă personalitatea juridică doar pentru că au avut neşansa să desfăşoare cursuri în limba statului roman şi nu în cea a unei minorităţi. Mai mult, în situaţia în care unica şcoală maghiară dintr-un municipiu găzduieşte în prezent doar 100 de elevi, personalitatea ei juridică va trebui păstrată, urmând a se desfiinţa alte unităţi de învăţământ româneşti, cu un număr probabil mai mare de elevi.
Aceste fapte se petrec în situaţia în care Uniunea Europeană reciamă necesitatea înfiinţării unităţilor mixte de învăţământ, care asigură o mai bună integrare a minorităţilor în viaţa socio-culturală a majorităţii, respîngându-se ferm, la nivelul UE, segregaţionismul pe criteriul etnic.
Art. 36 alin. (7) : „Elevii aparţinând minorităţii naţionale care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă, vor fi sprijiniţi prin decontul transportului, ia cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităţii respective sau vor primi cazare, masa gratuită în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba minorităţii respective în care sunt şcolarizaţi”.
Prin acest articol, elevii aparţinând minorităţilor naţionale sunt discriminaţi pozitiv, întrucât articolul 70 alin. 3 şi 4 prevede alt plan de decontare a cheltuielilor pentru elevii din România, indiferent de naţionalitate, religie, rasă etc. Mai mult, putem ajunge la situaţii oarecum aberante, în care statul român va trebui să asigure deplasarea pe o rază de 200 de km a unui elev maghiar, pentru că acesta nu poate studia în limba sa maternă.
Art 36 alin.(17): “În înfiinţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit, pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare limba de predare. în cazul acestor unităţi se ţine cont de izolarea lingvistică, geografică şi de numărul redus de elevi şi preşcolari. Acest coeficient de limbă se aplică şi unităţilor şcolare româneşti aflate în aceeaşi situaţie.”
Acelaşi drept colectiv legiferat pentru minorităţi. Fără această prevedere multe şcoli cu predare în limba maghiară (majoritatea având efective sub cifra de 200 elevi) nu vor putea să se susţină financiar. Susţinerea financiară a unităţilor de învăţământ româneşti din judeţele Harghita şi Covasna se poate face şi fără a oferi aceleaşi drepturi minorităţilor naţionale.
Profesor Florin Oproiescu
directorul Grupului Şcolar „Aurel Persu” Tg. Mureş
preşedintele Uniunii „Vatra Românească”
P. S. Ne punem intrebarea cum vor vota parlamentarii romani in special din judetele transilvane (atotcunoscatori ai relatiilor cu minoritatile nationale) aceasta lege cand in campania electorala majoritatea au afisat ,,un romanism profitor” pentru a fi alesi . Societatea civila trebuie sa ia atitudine pentru ca o astfel de lege sa nu fie votata. Intrebati-i public pe domnii parlamentari „romani” cum vor vota pentru a putea analiza rezultatul votului si afirmatiile acestora.
Asa sa-i ajute Dumnezeu !
este o carte a unui ziarist englez care a trait evenimentele secolului trecut
http://knud.eriksen.adr.dk/Controversybook/
Cred ca subiectul acesta nu-i doar o stire!Sau daca e ,este o “stire” grava!
Sa fii demonetizat intr-atat “stilul Vadim ” tot ce este important de spus despre acest urias cartof fierbinte din poala lui Basescu?
Stimate Domnule Prof. Coja,
Am citit un raspuns al dumneavoastra catre Domnul Dan Stanca privind „Fondul Naţional Român” in valoare de aprox 7 milioane de franci elvetiei. Deoarece m-am preocupat in ultimul timp de studiul evenimentelor dintre anii 1940-1947 am gasit marturii a mai multor personalitati din exislul romanesc si toate dovedesc ca acesti bani au fost insusuti de Domnul Cretzianu, fost ambasador la Ankara in timpul armistitiului.Una din aceste marturii si cea mai detaliata si credibila este urmatoarea:
Şerban Andronescu : Un jaf sinistru – Fondul Naţional Român
În primăvara anului 1944 Mareşalul Antonescu încerca să se desprindă de Germania şi să ceară armistiţiu. Avea două oferte. Una la Cairo de la Aliaţi, capitularea fără condiţii; alta la Stockholm, de la Molotov, armistiţiu în condiţii grele, dar totuşi cu condiţii. Prevedea că va accepta oferta a doua, dar se temea că sovieticii nu vor respecta condiţiile şi vor ocupa România. A dat atunci dispoziţie lui Mihai Antonescu de a transfera o parte din rezervele Băncii Naţionale la legaţia din Berna, anume 18 milioane de franci elveţieni (din care nu s-a putut folosi decât o fracţiune). Cum se ştie, Antonescu n-a putut negocia condiţiile oferite la Stockholm deoarece a fost arestat intempensiv la 23 aug. 1944 iar regele Mihai a predat ţara fără condiţii cu urmările cunoscute, ocuparea României şi aducerea ei în prag de faliment prin jafuri de tot felul şi nenumărate arestări.
În 1945, la 12 ianuarie, ministrul de externe de atunci, Constantin Vişoianu, dă dispoziţie legaţiei din Berna să încredinţeze lui Alexandru Cretzianu, ambasador la Ankara, o treime din fondul depus de Mihai Antonescu, adică 6 milioane de franci elveţieni. Cretzianu se bucura de încrederea deplină a lui Iuliu Maniu şi a primit drept de semnătură unică pentru contul de 6 milioane. A încasat pe loc 3 milioane, restul rămânând în bancă. Alte 12 milioane au fost încasate mai târziu de Departamentul de Justiţie american la 12 mar. 1956 ca despăgubiri de război. Ultima tranşă de 3 milioane a fost încasată de Cretzianu în 1955. Suma de 6 milioane de franci elveţieni depuşi la Berna pe numele lui Cretzianu a primit denumirea de „Fondul Naţional Român”. Iniţial, Mihai Antonescu stipulase ca fondul de 18 milioane să servească nevoilor unui eventual refugiu în Occident al guvernului român. În primii trei ani de după 23 aug. 1944 n-a apărut nici o nevoie de refugiu, deoarece ţara a fost ocupată cu asentimentul regelui şi al guvernului următor regimului Antonescu. După trei ani însă, chiar politicienii care complotaseră la 23 august s-au văzut în primejdie de-a fi arestaţi; ţara începea să fie comunizată în adâncimea tuturor structurilor ei şi regele abdicase (1947); nici o putere occidentală nu s-a arătat dispusă să ia apărarea politicienilor democraţi români; aşa a apărut o nouă nevoie de refugiu pentru cei ce scăpaseră nearestaţi până atunci.
Pentru Cretzianu nu existau probleme. A luat cu el fondul de rezervă al ambasadei din Ankara şi a plecat la Paris, apoi în Statele Unite. Acolo i s-a alăturat Brutus Coste, charge-d’ affaires la Lisabona, cu fondul de rezervă al legaţiei din capitala portugheză. Cam atât se ştia pe atunci despre „Fondul Naţional Român”.
Într-o foaie mimeografiată din Paris intitulată B.I.R.E. din 16 feb. 1976 apar primele date despre „Fond” sub semnătura generalului C. Petre-Lazăr, fost aghiotant al regelui Mihai. Apoi, CARTEA MEMORANDULUI a lui Ion Raţiu (Londra, 1979) preia unele date şi comentarii din articolul lui Petre-Lazăr. Este anul morţii lui Cretzianu. Văduvei lui, Elise Cretzianu, moştenitoarea conturilor bancare, nu-i plac comentariile lui Petre-Lazăr şi-i cere lui Ion Raţiu să publice un „drept la replică” în foaia lui, Free Romanian Press (Presa liberă română), pe care l-a publicat la 16 nov. 1980. D-na Cretzianu contestă total existenţa unui „Fond Naţional”. Recunoaşte totuşi că banii care s-ar fi putut numi aşa erau în sumă de 7.020.034 franci elveţieni, dar nu spune cum s-a ajuns la această cifră. Se poate deci presupune că suma de 7 milioane era formată din cele 6 milioane iniţiale, plus fondul ambasadei din Ankara (adus de Cretzianu), plus fondul celei din Lisabona (adus de Brutus Coste), plus dobânzile aferente.
Se mai ştia că guvernul comunist de la Bucureşti a cerut prin justiţie să i se predea „Fondul”. Procesul a fost pierdut de România aşa cum s-a pierdut mai târziu procesul intentat ex-regelui Mihai de recuperare a unor tablouri de mare valoare din patrimoniul naţional (erau la Peleş). „Fondul” a mai fost revendicat tot în justiţie o dată de ex-regele Carol II, altă dată de ex-regele Mihai, din iubire de ţară desigur, dar Cretzianu a câştigat de fiecare dată. S-a aflat de existenţa unei scrisori din l-2 ian. 1945, adresate de Vişoianu, pe atunci ministru de externe, ambasadorului Cretzianu de la Ankara. Redăm un paragraf al scrisori respectând greşelile de ortografie şi cacofonia: „Date fiind condiţiile excepţionale care determină actualmente situaţia ţării, am hotărât a va aloca cu titlu personal o sumă de 6 milioane franci elveţieni destinată a acoperi cheltuielile necesare în legătură cu pregătirea poziţiunei noastre la încheierea păcii, cu integrarea noastră în planurile de organizare a lumei de după războiu şi cu informarea opiniei publice internaţionale despre probleme specifice ale României (…) Potrivit articolului 5 din Legea nr. 576 (publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 16 nov. 1944) care reglementează mânuirea Fondului pentru interese superioare de Stat, ordinul de faţă constituie pentru Domnia Voastră singurul act justificativ”. Semnat, Constantin Vişoianu, ministrul Afacerilor Externe. Semnificaţia principală a scrisorii era că Alexandru Cretzianu nu avea nevoie de nici o altă autorizaţie pentru a administra „Fondul”. Expresia „cu titlu personal” îi dădea dreptul să considere banii ca fiind ai lui personal şi să facă orice cu ei. Iar prin ultima frază privind Legea 576 din 16 nov. 1944, Vişoianu îşi informa corespondentul că transferul de 6 milioane era perfect legal, fiind consfinţit prin lege. De fapt, legea 576 fusese introdusă şi votată anume la cererea directă a lui Vişoianu cu scopul de a da aparenţă legală unui act ilegal.
În perioada procesului intentat de statul comunist român, Constantin Vişoianu a semnat la 25 nov. 1949 o declaraţie notarizată trimisă Curţii de Apel din Berna prin care arăta: „J’ai affecte certe somnie (6 millions francs suisses) dans sa totalite en la mettant a la disposition de Monsieur Alexandre Crtezianu pour des buts politiques dans le cadre des interets nationaux…” Ceea ce întărea de fapt stipulaţiile scrisorii din 12 ian. 1945.
S-a mai aflat de o declaraţie, de asemenea notarizată, semnată de Cretzianu la 6 ian. 1972, în Florida: …”Având în vedere că alocarea despre care este vorba mai sus (cele 6 milioane de franci elveţieni) constituie legalmente o plată şi nu un mandat juridic, răspunderea mea este numai de natură morală şi politică. M-am străduit să fiu la înălţimea încrederii ce mi s-a acordat şi am făcut în ultimul sfert de veac plăţile dictate de conştiinţa mea. Acestea au şi depăşit suma iniţială”. Altfel zis, Cretzianu considera că banii i se cuveneau lui personal ca onorariu pentru serviciile aduse statului român ca ambasador (6 milioane de franci elveţieni pentru cei doi ani cât fusese ambasador la Ankara! Pe atunci, salariul unui ambasador plus cheltuielile de reprezentare era de 5.000 dolari pe lună!). Oricum ar fi fost, suma de 6 milioane franci elveţieni era o bagatelă pentru Cretzianu. Prin soţia sa, Elise născută Ştirbey, el moştenise imensa avere a socrului său, prinţul Barbu Ştirbey, cel mai bogat om din România interbelică, avere care se ridica la câteva zeci sau poate sute de milioane de dolari depuşi în bănci occidentale. Deşi era posesorul acestei imense averi, s-a bucurat la modestul prin comparaţie „Fond Naţional Român” folosindu-l mai ales în interes personal, privând astfel exilul de posibilitatea desfăşurării unor activităţi publice absolut necesare neamului. Niciodată n-a raportat pe ce a cheltuit banii. „Nu am de dat socoteală nimănui”, obişnuia să spună cu aroganţă. Şi legal avea perfectă dreptate. După moartea sa în 1979, apoi a Elisei, succesoarea sa, până şi amintirea „Fondului” a dispărut. Şi cu ea, una din cele mai urâte pagini din istoria exilului românesc. A rămas doar indicaţia că unii români, când ajung în poziţii de comandă, sunt de o rapacitate înspăimântătoare şi îşi lasă compatrioţii de izbelişte fără nici un scrupul, fără nici o remuşcare. Ceea ce se vede clar în România la data scrierii acestor rânduri (2004), unde ticăloşii care au înlocuit dictatura au adus din nou ţara în prag de faliment – ca în anii groaznici imediat următori actului inconştient de la 23 aug. 1944. Este singurul sens care se poate da administrării „Fondului” de către Alexandru Cretzianu.
Cum nici el, Cretzianu, nici moştenitoarea sa, Elise, n-au dat niciodată şi nimănui cont de cum s-au cheltuit banii „Fondului”, singurele indicii sunt unele declaraţii accidentale sau aprecieri aproximative. Se poate astfel ajunge la concluzia că principalele cheltuieli din „Fondul” de cea 7 milioane franci elveţieni au fost următoarele:
Cea 200.000 franci elveţieni pentru participarea la Conferinţa de Pace de la Paris. Cretzianu a pretins că ar fi cheltuit peste un milion, o exagerare evidentă ştiind că la preţurile din 1946 o cameră de hotel bun la Paris costa câteva zeci de franci, iar o masă la un restaurant de asemenea bun – şi mai puţin. Un profesor universitar plin îşi întreţinea cu uşurinţă o familie de cinci persoane cu un salariu de 2.000 de franci pe lună, ba mai punea şi de-o parte pentru vacanţă. Conferinţa a durat două luni şi jumătate (august, septembrie şi jumătate din octombrie 1946) iar delegaţia CNR (Comitetul Naţional Român) de care ţinea Cretzianu n-a stat acolo mai mult de două luni căci n-avea ce face. Delegaţia nu era primită la dezbateri, CNR-ul nefiind recunoscut de nici o putere. Nici un membru nu putea cheltui mai mult de 15-20.000 de franci în cele două luni, oricâte mese protocolare s-ar fi oferit şi la cele mai bune restaurante. Şi pentru ce ar fi cheltuit câte 15-20.000 de franci? Pentru două rapoarte depuse pe masa Conferinţei, rapoarte oare puteau fi trimise şi prin poştă cu câţiva franci.
Cea 200.000 de franci elveţieni pentru cumpărarea unor apartamente pe numele câtorva membri CNR şi pentru cheltuielile de întreţinere la cele două apartamente (din Washington şi New York) unde s-a desfăşurat activitatea CNR între 1948 şi 1975. La puterea de cumpărare din 1950-60, un apartament de două-trei camere la new York, într-un cartier bun, nu costa mai mult de 15.000 de dolari.
Cea 50.000 franci elveţieni pentru publicaţii. Acestea au fost: ziarul ROMÂNIA la Washington; LA NATION ROUMAINE la Paris; REVUE DES ETUDES ROUMAINES la Paris din nou; şi CAHIERS DE L’EST ale dnei Sanda Stolojan. Cărţile lui Cretzianu, THE LOST OPPORTUNITY şi CAPTIVE ROMÂNIA; cartea lui Gh. Ciorănescu, INFLUENŢA CULTURII ROMÂNEŞTI ÎN OCCIDENT; cartea lui Emil Turdeanu, ISTORIA ROMÂNIEI MODERNE; cartea lui Mihail Srurdza, LUCRARE DESPRE ARMISTIŢIU; a lui Reuben Markham, ROMaNIA UNDER THE SOVIET YOKE; şi a lui R.W. Seton-Watson (titlu neprecizat) tradusă în româneşte.
S-a spus că s-au mai cheltuit încă 4-500.000 franci neprevăzute, deplasări, diurne, traducerea actelor oficiale pe care refugiaţii veneau în Vest, întruniri publice şi mese date la diferite ocazii personalităţilor cu care intra în contact CNR-ul o sumă din nou evident exagerată. Cu toate exagerările, Cretzianu n-a putut cheltui mai mult de un milion de franci din cele şapte.
S-a mai spus că s-au plătit subvenţii membrilor CNR, ceea ce iar nu e de crezut. Până în 1972, aceştia erau plătiţi de Comitetul pentru o Europă Liberă (care subvenţiona toate Comitetele Naţionale în exil, Adunarea Naţiunilor Captive ,ACEN’ şi Radio Europa liberă). În 1950 Comitetul pentru o Europă liberă plătea fiecărui membru CNR câte 500 de dolari pe lună. Nu era mult, dar era suficient pentru traiul de zi cu zi. Cum Cretzianu a pus şi el capăt sprijinului financiar pentru CNR puţin după 1972, se poate presupune că „Fondul” a rămas la suma acelui an, ceva mai mult de 6 milioane franci elveţieni, sumă despre care nimeni nu mai ştie (şi n-a ştiut) nimic.
NOTĂ
Informaţii mai mult sau mai puţin sumare despre „Fond” au apărut şi în alte ziare româneşti din Occident: Buletinul Ligii românilor liberi (Carol Citta Davilla) din mai 1953; Patria din München (general Ion Gheorghe) din sept. 1953; Curentul (Vasile C. Dumitrescu) din iul.-aug. 1984. Cele mai importante informaţii sunt următoarele: 1. Legaţia română din Berna a deschis contul Alexandru Cretzianu la 4 mai 1945 la Schweitzerische Bankgesellschaft din Berna. 2. Guvernul Groza a revendicat „Fondul” prin Curtea de Apel din Berna la 20 ian. 1953 cerând instituirea unui sechestru judiciar care se admite, dar România pierde procesul deoarece Cretzianu dovedeşte că este titularul legal. 3. Cretzianu retrage banii şi-i depune la Union de Banques Suisses, Berna. 4. Liga românilor liberi (general Rădescu) revendică „Fondul” tot la Curtea de Apel din Berna dar pierde procesul din acelaşi motiv ca şi guvernul Groza.
ŞERBAN ANDRONESCU
Am sp[eranta ca cele relatate sa fie cele reale si nicidecum faptul ca regele Mihai a folosit banii in scop personal.
Cu deosebita stima, Mioara Radulescu
DOMNULE PROFESOR,
o singura data am scris,acum 2 ani,pe site ul dvs…mi ati facut onoarea si ati raspuns pe email.Din pacate, valul vietii a distrus o parte din lumea mea, si spre rusinea ce imi este ,ma gasesc acum abia redescoperindu-va…Ma doare faptul ca generatia de azi nu mai are un crez! am scris ceva, am scris ce cred eu…si vreau sa fac cunoscut si celor ce citesc aici…
CREZ DE GENERATIE….inteleg cei ce trebuie sa inteleaga,printre gardurile de cuvinte…garduri ce nu au mereu poarta inchisa!
Asistăm de foarte mult timp la degradarea progresivă a tineretului din şcoli,licee,facultăţi.
Această „democraţie” ticăloşită instalată după evenimentele din 1989, nu are, întocmai cu regimul comunist, nici un respect pentru viitorul tineretului, pentru libertăţile şi drepturile lui, pentru sufletul lui.
Tineretul de azi este pervertit de sloganele acestei democraţii inumane, este împins pe drumul distrugerii celor mai curate sentimente: iubirea de părinţi, pe care nu i mai respectă, iubirea de ţară, pe care nu o iubesc şi de care le e ruşine, preferând să o denigreze prin însăşi dezertarea lor în alte zări care le oferă iluzia unui trai mai bun.
Tineretul de azi al ţării este răzvrătit (şi ar fi normal să fie aşa), dar este răzvrătit nu împotriva mocirlei în care este afundat, ci împotriva bunului simţ milenar şi al spiritului religios al naţiunii, împotriva justiţiei,sacrificiului şi credinţei.
Şi fără sa şi dea seama, împotriva lui însuşi.
Tineretul este adunat ca vitele, şi este pus în contact cu alte norme decât cele ale moralei, demnităţii umane şi credinţei strămoşeşti, norme propovăduite de această democraţie decadentă.
Astfel, tineretul a devenit o plagă pentru viitor, în loc să devină un tezaur al acestuia.
Şi aşa va rămâne, după cum se lasă îndoctrinat, condus şi manipulat.
Şi aşa va rămâne, dacă nu reuşim să l facem să şi înţeleagă menirea la acest moment de răscruce.
Şi aşa va rămâne, dacă nu i vorbim de prezent, de viitor, de politică, de societate, de Dumnezeu.
Imoralitatea, perversiunea, ateismul, formalitatea sunt adânc impregnate în sufletele tinerilor de astăzi.
Mereu tinerii sunt revoltaţi, nesatisfăcuţi de viaţa pe care o duc, înveliţi într-o ură nejustificată care se răsfrânge asupra societăţii în care trăim, şi care i domină definitiv.
Tinerii sunt rezultatul a ce li se spune, şi a felului cum li se vorbeşte, iar la maturitate se transformă şi ei în victime ale sistemului şi a propriei ignoranţe.
Acesta ar putea fi aspectul metafizic al problemei : tânărul de azi, victimă a ignoranţei proprii, nu mai are un crez de generaţie, nu mai cunoaşte – în majoritatea cazurilor – o altă posibilitate de realizare, ci depăşirea personală se realizează greşit prin ceea ce i s – a transmis sau sugerat din 1989 încoace: haos, violenţă, dorinţă de câştig imediat.
Avem datoria să repunem la locul cuvenit normele morale, legile de demnitate şi onoare, liniile de echilibru şi restructurare ale tineretului pe baze noi, astfel încât să – şi afle locul şi să poată să – şi aducă contribuţia la renaşterea naţiunii.
Avem datoria să refacem spiritul religios al generaţiei de mâine, în care morala şi justiţia sunt pure, sacrificiul personal este o constantă, şi credinţa este temelia.
Acesta să fie crezul generaţiei noastre : refacerea spiritului religios şi educarea viitoarei pături sociale active, ca element de perpetuare a naţiei.
Oricât ne e de greu să recunoaştem, tineretul de azi are în general defecte care sunt cu mult mai grave pentru soarta lui decât îşi închipuie el:
- superficialitate, instabilitate, emotivitate excesivă, lipsă de discernământ şi de personalitate.
Generaţia de mâine nu este conştientă de faptul că se află la cheremul clasei politice ticăloşite. Se înregimentează în organizaţii nocive, sataniste, bazate pe forţă, fără a se gândi la consecinţe.
Toate acestea îl degradează progresiv şi îl împing pe căile infame ale pierderii propriei identităţi.
Dar avem speranţa că putem proba generaţiei viitoare calităţi pe care nimeni nu le poate contesta. Avem certitudinea, şi trebuie să o avem, că Dumnezeu nu lasă neamul acesta să piară.
1- Pe mine ma doare distrugerea si aneantizarea fizica si morala a majoritatii(a etnicilor rom^ni) odata cu instaurarea odiosului regim iliescian in decembrie 1989.
2- Pe mine ma doare ca etnicii rom^ni sunt atat de naivi si de manipulabili. Dupa 1989 i-au manipulat cu Caritas, cu SAFI, cu FNI, cu Gelsor, cu Bancorex, cu Banca Religiilor, cu Banca Albina si alte banci, cu minerii, i-au manipulat contra ungurilor, contra comunistilor, contra legionarilor, contra evreilor, contra rusilor, contra americanilor, contra arabilor, contra irakienilor, contra iranienilor, contra lui Emil Constantinescu, contra lui Traian Basescu, contra lui Petre Roman, contra, contra, contra. Numai contra lui Ion Iliescu, sarac si cinstit cum este el nimeni nu are nimic contra, de parca ar fi un inger.
3- Cel mai mult ma doare insa ca linguseala practicata la adresa familiei Ceausescu cu scopul de a o distruge, se practica si asupra poporului rom^n tot in scopul de a-l distruge. Sa te fereasca Dzeu sa zici ceva de poporul rom^n, poporul lui Vadim, ca te mananca Vadim sau Paunescu, te lichideaza mediatic si nu numai. Unii sunt revoltati ca se dau la TV si apar in ziare fel de fel de evenimente infractionale.
Ar trebui sa ne intrebam de ce rom^ncele au cel mai mare numar de avorturi pe cap de locuitor si in acelasi timp citim, vedem si auzim de mame rom^nce ce-si arunca pruncii la WC, prin canale, in gunoaie, etc, ceea ce tziganii n-ar face asa ceva nici sa-i pici cu ceara.
Rom^nii nostri, in loc sa ia o carte sa citeasca si sa se cultive prefera sa se duca la crasma, mai ales la tzara, acolo unde se zice ca s-a nascut eternitatea neamului rom^nesc. Si dupa ce se imbata bine,daca nu se omoara la carciuma vin acasa si-si cocoseaza nevasta sau copii in bataie, unii isi omoara tatal, altii isi omoara fiul(ati auzit asa ceva la tzigani ?), se omoara frati intre ei, sau nepoti cu unchi, etc, pentru un gard, un stanjen de pamant sau te miri ce.
4- Asta ma doare, ca nimeni nu vrea sa lupte cu eliminarea acestor probleme ale rom^nilor. Nu noi hotaram daca luam Basarabia sau Cadrilaterul sau dam Ardealul. Altii decid. Cum au decis darea Basarabiei rusilor si apoi ucrainenilor, cum au decis si scoaterea albanezilor kosovari de sub stapanirea sarba. Nu putem sa ne opunem nici cu arma in mana. Iar daca ne opunem si pornim razboi, patim ca in WWE2 sau ce au patit sarbii. Si daca pe sarbi i-au mai aparat rusii(si rusofilii din conducerea Rom^niei), pe noi nu ne va ajuta nimeni. De prea multa vreme sunt jertfiti etnicii rom^ni pentru cauze dinainte pierdute(cum ar fi lupta contra evreilor sau contra tziganilor). Dar daca am fi un popor instruit, educat, cult, moral, civilizat, etc, cam cum ar fi suedezii sau elvetienii, nimeni nu ne va zice nici da-te mai incolo. Atunci ar vrea sigur basarabenii sa se uneasca cu noi, si nici secuii nu ar mai vrea autonomie. Eu zic sa-i lasam pe evrei, pe tzigani si pe unguri in plata Domnului si sa ne vedem barna din ochiul nostru si apoi paiul din ochiul altora.
Dar cine sa se ocupe de educatia si morala(care morala pentru ca sunt mai multe : morala ateista, morala crestina, morala comunista, morala capitalista, alte morale) rom^nilor ?
PS. Imi pare rau ca punctul meu de vedere nu coincide de loc cu opiniile celorlalti comentatori. Dar se zice ca in democratie este corect ca fiecare sa-si expuna liber punctul de vedere ceea ce eu am si facut. Sper ca aceasta “libertate” sa nu ma coste.
DRAGA DOMNULE PROFESOR ION COJA. NU POT SA VA MARTURISESC INDEAJUNS BUCURIA DE A GASI RECENT ACEST SITE AL DUMNEAVOASTRA PRINTR-UN CONCURS DE IMPREJURARI DE CITIT DE CATRE MINE CEVA PE UN SITE/PROBABIL ARTICOL/COMENTARIU BLOGGIST STIRI (IAR EU PE MACBOOKUL MEU NU ‘PRIND’ DECAT TVR, REALITATEA SI ANTENA3, CA ALTELE SUNT NUMAI PENTRU PC). NU AVETI DE CE SA VA ADUCETI AMINTE DE MINE, CA NICI EU, CA PROFESOARA DE 33 ANI( 13 ROMANIA+19 USA) NU IMI ADUC AMINTE DE TOTI STUDENTII MEI. STUDENTII INSA ISI ADUC AMINTE DE PROFESORII LOR, MERITORII SAU NU. IAR PE CAND ERAM STUDENTA LA FAC. DE ENGLEZA IN BUCURESTI, DE LA 1973, INTALNIRILE OBLIGATORII DIN PROGRAMA DE CURS CU DUMNEAVOASTRA ERAU DINTRE CELE PE CARE LE ASTEPTAM CU MULT INTERES, SI MERITAU SCULATUL DE DIMINEATA DUPA O NOAPTE DE CITIT SI DORMIT 2 ORE CA SA IEI AUTOBUZUL IN INIMA BUCURESTIULUI. DUPA IMIGRAREA FAMILIEI MELE IN USA IN 1990, (AVAND UN FRATE CARE ‘DEFECTASE’ IN 1982), SOTUL MEU, PREOT PUPAZAN ION, A CALATORIT MAI DES IN ROMANIA, SI ADUCEA DE FIECARE DATA CARTI, INTRE CARE O CARTE A DUMNEAVOASTRA PE CARE AM CITIT-O CA PE O ‘TERAPIE’ DE PUNERE LA LOC A ‘FIINTEI’ NOASTRE. CONTINEA MOTIVAT SI DOCUMENTAT TOT CEEA CE EU/NOI CREDEAM ADEVARAT, SI ALTII SE STRADUIAU SA APARA ALTFEL ISTORICESTE. DIN PACATE AM FOST SI IN ‘PACATUL’ DE A IMPRUMUTA CARTI ALTOR OAMENI, CARE NU AU GASIT CU CALE SA LE MAI DEA SI INAPOI, PIERDEREA ACELOR CARTI FIIND COMPENSATA ACUM DE REGASIREA ‘TERAPIEI’ IDEOLOGICE CU ACEST ‘SITE’. UN MULT DRAG UNCHI AL MEU, BOBORODEA VIOREL, A STAT 18 ANI IN DETENTIE CA LEGIONAR, IAR VIATA NOASTRA DE COPII SI TINERI STUDENTI INTR-O FAMILE CA ACEASTA A FOST PUTERNIC MARCATA DE COMPLEXITATEA PSIHO-SOCIALA-COGNITIVA-INTEGRATIVA COMPORTAMENTAL , IMPOSIBILITATE DE A OBTINE UN DOCTORAT CU O TEZA DEJA SCRISA, ETC. E GREU SA EXPLICI CUI NU A TRAIT-O PE PIELEA LUI! NU VREAU SA INTRU IN DETALIILE REACTIEI TATALUI MEU LA /DUPA ‘DECLANSAREA ASA ZISEI REVOLUTII’ IN 1989, SI SOCUL SI DEZAMAGIREA LUI CAND LA SCURT TIMP, CA ‘TARANIST REGASIT’ A FOST MUSAFIRUL NOSTRU IN NY IN PERIOADA PREMEMRGATOARE ALEGERILOR PREZIDENTIALE, CONFRUNTANDU-SE CU O ‘DIASPORA’ ROMANO/AMERICANA DESPRE CARE EL AVEA PARERI OPTIMISTE SI ‘DE BINE (IAR EU BA, CA AJUNSESEM SA-I CUNOSC DEJA LA ADEVARATA FATA)’, SI CARE A REUSIT SA-L DEZAMAGEASCA TOTAL .BATRANUL MEU TATA ERA DE DISCIPLINA SI SCOALA VECHE, CA FACUSE LICEU MILITAR TARGU MURES DE MIC COPIL, FUSESE OFITER ACTIV PE RAZBOI MONDIALII, STUDIIND SI OBTINAND LICENTA DE AVOCAT INTRE TIMP. NU MAI E IN VIATA DIN 2005, IAR CAT TIMP A MAI FOST, CIRCUMSTANTELE DE TRAIT SEPARAT PE 2 CONTINENTE SI BOALA LUI FINALA COMPLICATA DE DIFICULTATEA DE COMUNICARE, NU MI-AU DAT SANSA DE A-L INTREBA DE UNA SI ALTA IN AMANUNT, INSA AM O SCRIERE AUTOBIOGRAFICA LASATA DE EL INTR-UN DOSAR, CARE TREBUIA/SI AM CITIT-O CU OCAZIA INMORMANTARII SALE. NICI ACUM NU STIU CATI AU ASCULTAT CU ADEVARAT, SI CATI AU INTELES CU ADEVARAT CELE CITITE. ACESTE HARTII IMBATRANITE DE VREME SI DE REFLEXIE SUNT MAI IMPORTANTE DECAT ARGINTARIA SI PAHARELE DE CRISTAL PROMISE DE MAMA MEA SI NICIODATA DATE. DOI SOTI, CASATORIE LUNGA, DIFERITE VALORI SAU ABORDARI LA O CONJUNCTURA ISTORICO-SOCIALA ‘DATA’ SI FORMATOARE PENTRU COPII ‘IN NEAM SI IN NEAM’! STIU CA PROPOZITIA ANTERIOARA NU ESTE DE INTELES DECAT PENTRU UNII MAI ‘PUTINI”- DAR ACOLO ESTE INTELESUL PE ‘ISTORIE’ CA DIALOG SI ‘CIOROGARLA’. AM UN SPLENDID FLACAU DE 22 ANI CARE ESTE STUDENT, SI FOARTE OCUPAT, SI IN FIESTECARE ZI MA GANDESC CU AMARACIUNE CA IN AFARA DE VORBITUL LIMBII ROMANE SI ALTE ASPECTE DE DATORIE PARINTEASCA ROMANEASCA SI ORTODOXA PE CARE AM REUSIT SA I LE INCULCAM IN ANII PETRECUTI CU NOI IN ACEEASI CASA, SUNT ATAT DE MULTE ALTELE PE CARE NU AM AVUT, SI NICI NU AVEM TIMPUL SA I LE IMPARTASIM. EU CRED INTR-UNUL DUMNEZEU CARE ESTE AL MULTORA, DAR MAI ALES AL NEAMULUI ROMANESC, SI CU AJUTORUL LUI, O SA PROPASIM, IAR ‘SCAZATURILE’ SUNT NUMAI PENTRU BINECUVATAREA SAU BLESTEMUL UNORA SI ALTORA, FIECARUIA DUPA CUM ISI ALEG SI FAC! SA AUZIM DE BINE!
iacata şi autonomia recunoscută!
De-acum înainte, Consiliul Naţional Secuiesc din România va fi reprezentat la Consiliul Europei de delegaţia Ungariei, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Marton Braun (Fidesz), şeful delegaţiei ungare, citat de cotidianul “Magyar Nemzet”. Potrivit lui, Ungaria a răspuns astfel dorinţei Consiliului secuilor de a le reprezenta interesele la Strasbourg.
Solicitarea corespunde intenţei Ungariei de a reprezenta interesele maghiarilor de dincolo de graniţe, a subliniat Braun. Consiliul Europei, ca principal organism de apărare a drepturilor omului, trebuie să se preocupe de problema minorităţilor şi apărarea drepturilor lor, a mai adăugat Marton Braun. Prin acordarea dublei cetăţenii maghiarilor din ţările vecine, a explicat şeful delegaţiei Ungariei, legătura spirituală dintre patria-mamă şi aceştia va intra în categoria dreptului public. Braun consideră drept pozitivă prezenţa în aceeaşi familie politică a partidelor guvernamentale român şi ungar, ceea ce presupune o gândire similară şi un sistem asemănător de valori.
La rândul său, Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, a declarat că doreşte crearea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, luând în considerare principiile şi valorile pe baza cărora funcţionează Consiliul Europei.
Recomandările şi hotărârile acestuia sunt favorabile tendinţelor de autonomie ale secuimii, a apreciat el. „Scopul şi interesul nostru este ca aceste valori şi principii să-şi găsească aplicarea în Secuime şi să putem crea aici organe executive şi legislative proprii, asemănătoare celor dintr-o serie de regiuni autonome din Uniunea Europeană”, a explicat Izsak.
El a salutat parteneriatul în acest demers cu Ungaria şi şi-a exprimat speranţa că majoritatea românească nu va considera că ar fi o cale a confruntării, ci a colaborării, deoarece realizarea autonomiei se face prin colaborarea dintre majoritate şi minoritate.
Neorevizionism unguresc:
● Noi [Ungaria] credem că „ideea înfiinţării unor zone şi regiuni economice comune se încadrează într-o concepţie mai veche de împărţire a Europei de est, care a mai fost lansată anterior prin «Planul Valev» […] Ungaria nu a încetat să gândească tot felul de combinaţii ce vizează constituirea unor formaţiuni suprastatale de cooperare economică regională, prin care să smulgă (s. red.) de sub tutela guvernelor centrale zonele locuite de maghiarii din ţările vecine, facilitând totodată accesul său la materii prime şi permiabilizarea graniţelor, până la desfiinţarea lor în fapt. [s. red.] (Jeszenszky Géza, ministrul de Externe al Ungariei la acea vreme, cu ocazia puneri bazei Euroregiunii Carpatice, Debreţin 1993). Clar!
● „Nici un stat nu are voie să considere responsabilitatea ţării-mamă ungare pentru minorităţile sale ca un amestec în treburile interne. Conflictele încep numai atunci când un stat [Adică în cazul nostru România; n. red.] consideră aceasta ca un amestec” (1990, Entz Geza – şef al departamentului pentru ungurii de peste hotare)