Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 11.11.2010 | 2 comentarii

-ILĂ, avatarurile unui sufix traco-daci...

Din punct de vedere funcțional, al sensului, ca orice sufix vechi, -ilă este polisemantic: -          derivă nume de persoane de la nume de animale -          sufix pentru formarea de porecle (Tiktin) -          arată persoana căreia îi aparține o calitate în gradul...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 23.08.2010 | 8 comentarii

Handicapul lingvisticii americane...

(Varianta mai lungă) Încep prin a semnala o afirmaţie, de nimeni luată în seamă, a lui Iosif Visarionovici Stalin, pe care am pus-o totuşi ca motto la un articol publicat în urmă cu câţiva ani. Sună aşa: „Lingvistica trebuie să se ocupe de oameni normali”. Recunosc că am fost destul...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Amestecate, Lingvistică pe 26.11.2009 | 2 comentarii

Anunt...

Sâmbătă, 28 noiembrie orele 13, Ion Coja va oferi autografe pe noua sa carte „UNU în limba română” la Tîrgul de carte GAUDEAMUS, la standul 28 al editurii SEMNE. Editorul cărții apreciază că este vorba de o carte „unică în lingvistica românească”. Intervievat asupra acestei aprecieri,...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Amestecate, Lingvistică pe 18.11.2009 | 5 comentarii

Lansare de carte...

Sambata 28 noiembrie orele 13:00 la GAUDEAMUS – carte de învăţătură, la Pavilionul expozitional, editura Semne lanseaza volumul „UNU in limba română” scris de dl. ION COJA. L-am rugat pe dl. profesor să ne spuna în câteva cuvinte prin ce este interesantă cartea domniei sale: „Am...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 14.02.2008 | 5 comentarii

Alternanţele consonantice şi "amu...

Alternanţele consonantice cele mai frecvente apar la consoana finală a rădăcinii, pentru a marca pluralul la substantive – la nume, în general, şi persoana a II-a singular la verbe. (Trecem în plan secundar alte alternanţe, care mai apar în flexiunea cuvintelor sau în derivarea unor cuvinte...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 14.02.2008 | 4 comentarii

Limbaj ca expresie a creativităţii...

Poetul latin Ennius, în urmă cu doăzeci şi două de secole, întrcât vorbea bine trei limbi, latina, greaca şi etrusca, simţea/considera că are trei sufleter, trei inimi (tres anima). De atunci s-au tot calculat mărturii şi declaraţii, îndeosebi ale poeţilor, despre virtuţile artistice,...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 13.02.2008 | 2 comentarii

Criteriul adevărului în definiţia lim...

1.Limba ca sistem. Cea mai mare parte a lingvisticii din ultimele trei sferturi de veac, adică a lingvisticii de după Ferdinand de Saussure, a fost preocupată să demonstreze caracterul de sistem al limbii, acest atribut fiind identificat ca însăşi esenţa graiului omenesc, alături, fireşte de...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 13.02.2008 | 4 comentarii

Romanitate etnică şi romanitate lingvi...

Mulţi lingvişti, pornind de la celebrul Eutropius, imaginează un scenariu al romanizării Daciei în cadrul căruia rolul şi numărul latinofonilor autentici ar fi fost foarte mic, neînsemnat. Prin latinofoni autentici s-ar înţelege vorbitorii nativi ai latinei, persoane pentru care limba latină...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 13.02.2008 | nici un comentariu

Romanité ethnique et romanité linguist...

Nous nous proposons d’offrir a nos collègues quelques suggestions capables de nous encourager dans l’effort de trouver une réponse convaincante concernant l’origine ethnique de ceux qui ont répandu dans le monde antique la langue latine, la romanité. Nous pensons que tous ceux qui se sont occupés...

mai mult...

Publicat de Ion Coja in Lingvistică pe 13.02.2008 | 3 comentarii

Cunoaştere idiomatică şi cunoaştere ...

§ 1. Când afli despre un mare filosof ca Ludwig Wittgenstein că este aşa de mare deoarece „ţelul său“ a fost „de a arăta că problemele filosofiei pot fi rezolvate printr-o înţelegere adecvată a modului de funcţionare a limbajului“ (s.n.) (vezi Grayling, Wittgenstein, Bucureşti 1996,...

mai mult...

« Anterioare

„Un val de mare sculptat umblă prin București și se numește ION COJA. Uneori, de foarte puține ori, când se apucă să cioplească destine din lutul pe care-l fură stepei, marea dă la iveală vlăjgani ca ION COJA, care nu imploră niciodată pe nimeni, ci-și smulg singuri, hotărîți și lucizi, bucuriile și durerea din întâmplările ce alcătuiesc o viață de om. ION COJA aparține mării ca și luna, corabia lui de nuntă. Îl respect și mi-e drag ca o scuturare de meri, pentru că se pricepe de minune să le scoată apa proștilor din urechi.” FĂNUȘ NEAGU, Cartea cu prieteni