Ardealul este indivizibil. Contra concepției etniste

Am mai scris despre ideologia etnistă, aplicare consecventă, până în pânzele albe, a concepțiilor wilsoniene și staliniene despre națiune. (Stalin este, dealtfel, citat pozitiv de etniști, dar aceștia nu par să cunoască diferența între practica și teoria despre națiuni la Stalin, cela care ordonat deportarea unor popoare, nu doar a dușanilor săi politici și ideologici).
Dacă s-ar ocupa doar de problemele lor, adică de situația unei națiuni reprimate din imperiumul francez, ultracentralizat, etniștii — la origine, un grup «onorabil» de stângiști-dreptiști, adepți ai independenței occitane — nu m-ar fi interesat prea mult. Dar ei și-au propus să analizeze situația așa-ziselor conflicte etnice pe tot globul și, mai ales, să propună soluții de retrasare a granițelor peste tot. Aceste soluții, care par raționale, sunt, după opinia mea, generatoare de conflicte și deci catastrofale, fiindcă țin seama doar de elemente de demografie etncă și ignoră suportul geostreategic și geopolitic al situațiilor date. Poate fi consultat aici : Situl etniștilor.

Soluțiile de acest tip etnist, fără deplasări de populație sau cu deplasări îngrozitoare, s-au dovedit întotdeauna surse de noi conflicte, deplasările, strămutările de populație au generat tragedii de familie, masacre. Experiența și situația istorică de dup război, care au fost înregistrate prin convențiile și tratatele de la Helsinki, dovedesc că rescrierea granițelor, nu doar pentru Europa ci pentru întregul mapamond nu rezolvă nimic, dimpotrivă generează noi probleme. Iar, cel puțin pentru Europa, migrațiile economice recente, mai toate ireversibile, configurează o imbricare etnică inextricabilă, în care nu se mai poate tăia cu sabia sau cu creionul roșu pe hartă.

De accea declar că pentru mine, nu doar Ardealul ci Ungaria ca și România sau Iugoslavia ar fi trebuit să fie sau sunt indivizibile, nu doar fiindcă așa scrie în Constituția acestor țări ci fiindcă nici o soluție nu poate mulțumi pe toți cetățenii zonei, adică a vecinătăților externe și interne, deci nu poate și nu va fi definitivă. Intervențiile etniste în Iugoslavia, care au urmat deaproape liniile proiectului publicat de Jacques Ressaire în anul 1991. Se știe ce a însemnat recentul Război Balcanic, cu cortegiul de crime etnice și distrugeri economice masive. Cui au folosit? Iată descrierea situației din Republica Federativă Iugoslavia înainte de război și propunerile etniste pentru rezolvarea «conflictelor potențiale. Din potențiale, conflictele au devenit reale. Asta a fost singura consecință. Una negativă.
«

Public harțile aceastea pentru a atrage, încă o dată, atenția asupra unor proiecte etniste inacceptabile, depășirea lor fără conflicte putându-se realiza doar prin ridicarea soluțiilor la un nivel confederal, nu suprastatal ci incluzînd state de același calibru. Soluția confederală poate asigura evoluții demografice naturale, nu prin ghettoizare și închidere ci prin circulația normală a fluxurilor economice, singurele care, echilibrate de o politică comună, de acorduri negociate, va putea depăși falsa chestiune a etnismului, care ignoră conflictele sociale sau le ascunde sub masca conflictelor etnice, care provoacă diviziunea în subteritorii, însulițe etnice neviabile economic, propice dezvoltării unor noi feudalisme și banditisme locale, ca în Kosovo, de pildă.
Întreb încă o dată, răspicat : reinstalarea de către Restaurația care a urmat Zaverei, adică Revoltei Populare Anticomuniste, sub pretextul legitimării dreptului la proprietate, uzurpat de comuniști, a descendenților foștilor magnați unguri sau secui, a descendenților boierilor și latifundiarilor români, a industriașilor care și-au construit succesul pe exploatarea dependenței proletare, este sau va fi garanția unei societăți în care sărăcia endemică, mortalitatea infantilă și emigrația economică ar putea fi jugulate cu ajutorul ungurilor sau românilor etnici puri, fiecare stăpân pe tarlaua sa ?

Răspunsul meu este negativ. Binele comunităților noastre nu se asigură prin restaurarea privilegiilor de castă și de clasă, de alte gen decât cele instalate de comunism.
Așa că harta aceasta, care aduce cu altele difuzate de la 1919 încoace de toate iredentismele, este pentru mine semnalul de alarmă citit de mine acum două decenii, semnal care mi-a impus efortul de a cunoaște istoria României și de a încerca să reflectez la soluții pașnice și să refuz orice soluție în care se aplică tactica diviziunii, în numele apărării dreptului la existență specific. A lupta împotriva internaționalismului, globalismului uniformizator nu înseamnă a accepta particularismul încovrigării în sine, ca un câine care se apără de lovituri, ca singură soluție. Soluția este apărarea activă, cu condiția de a defini corect adversarul real. Adversarul real al ungurului nu este românul, nici adversarul real al românului nu este ungurul. Această propoziție poate conține oricare alt nume de popor, etnie, comunitate, subgrup etnic sau minoritate.
Adversarii noștri sunt cei care definesc politici imperiale și ne asmut unii împotriva celorlalți. Să-i căutăm împreună și să le arătăm că suntem destul de inteligenți pentru a nu ne lăsa amăgiți iarăși și iar de vrajba imperiilor transnaționale. Dacă nu am reușit să ne opunem exportului de revoluție impus de Imperiul sovietic, măcar acum să înțelegem că exportul modelului liberal, al individualismului ucigaș și destrămător de socialitate, al «concurenței libere», al tuturor contra tuturor, este masca unui sistem protecționist imperial, american acum, chinez mâine sau platfusard poimâine și mereu.
Dan Culcer

Proiectul etnist de dezmembrare «non-conflictuală», preventivă, a României, de încorporarea non-conflictuală a Moldovei de Est în statul România. De înființare a unui teritoriul autonom pentru țigani în zona de contact cu Ungaria, pe teritoriul Sălajului, a Maramureșului, a Sătmarului și a Bistriței și Năsăudului. Au fost oare ungurii sau românii consultați? Iarăși cineva de sus ne iubește atât de mult că vrea să ne scutească de efortul de a gândi și negocia indenoi.

De Imagini Blogger

Iată acum harta care ascundea, în 1991, distrugerea și războiul, sub pretextul prevenirii conflictelor etnice în Iugoslavia.

De Imagini Blogger

Post to Twitter Post to Facebook Post to Google Buzz Post to LinkedIn

5 comentarii la “Ardealul este indivizibil. Contra concepției etniste”

  1. XYZ spune:

    Avem o tara pe care nu o meritam, dar, paradoxal, avem conducatorii si, implicit, soarta pe are o meritam. Sa nu (ne) mai plingem, caci, asa cum ne-am asternut, asa dormim.

  2. Valeriu Carp jr. spune:

    Sanse de impiedicare a hotararii destinelor romanilor si Romaniei exista daca vrem cu adevarat sa existe.Daca ne lamentam ca nu a putut Carol al II-lea, ne amintim atunc si de apartenenta Elenei (vai, tot o Nutzi…)la NKVD.Dar a incercat macar Maresalul Ion Antonescu!Dar a incercat Nicolae Ceausescu si diplomatia (inclusiv ofiterii de informatii) romaneasca!Si sa ne amintim de succese ale diplomatiei romanesti , uitate si anihilate astazi, este adevarat, dar nu din vina noastra ci a mersului istoriei…
    Mai pot aparea factori perturbatori, China este in crestere, ma rog bunului Dumnezeu sa fie pace, ca totusi umanitatea nu este chiar o masinarie si poate sa mijesca si cate o speranta, mica, timida, dar SPERANTA!

    P.S. Interesanta observatia ref. la
    spitalele din Harghita si Covasna…
    De adancit!

  3. c. ion spune:

    spitalele inchise de ungurul cseke. nici unul din Covasna, Harghita. Din Mureş doar cel din Sărmaşu (probabil localitatea e predominant românească). Criminalii şi anti românii la guvernare
    Lista spitalelor, pe judeţe
    Alba
    1Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş
    2Spitalul de Boli Cronice Zlalna
    3 Centrul de Sănătate Baia de Arieş
    Arad
    4Spitalul Comunal Gurahonţ
    5Centrul de Sănătate Chişmeu-Criş
    6Spitalul Orăşenesc Sântana
    Argeş
    7Spitalul „Dr.Teja Papahagi” Domneşti
    8Spitalul _Dr. Ion Crăciun” Călineşti
    9Spitalul de Boli Cronice Mozăcem
    10Spitalul de Boli Cronice Rucăr
    Bacău
    11 Spitalul Orăşenesc „loan Lascăr” Comăneşti
    Bihor
    12 Spitalul Orăşenesc Ştei
    13 Centrul de Sănătate Bratca
    Bistriţa Năsăud
    14 Centrul de Sănătate Teaca
    Botoşani
    15 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda
    16 Spitalul Orăşenesc Darabani
    17 Spitalul Comunal Truşeşti
    Braşov
    18 Spitalul Municipal Săceie
    19 Spitalul de Boli Cronice Victoria
    20 Spitalul Municipal Codlea
    Buzău
    21. Spitalul Comunal Vintilă Vodă
    22 Centrul de Sănătate Pârscov
    23 Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele
    Bucureşti
    24 Spitalul Clinic Caritas Acad. “N.Cajal”
    Caraş Severin
    25 Spitalul de Boli Cronice Bocşa
    26 Spitalul Comunal Bozovici
    27 Spitalul Orăşenesc Anina
    Călăraşi
    28 Spitalul Orăşenesc Budeşti
    Cluj
    29 Centrul de Sănătate Moeciu
    Constanţa
    30 Centrul de Sănătate Băneasa
    Dâmboviţa
    31 Spitalul Orăşenesc Titu
    Galaţi
    32 Spitalul de Boli Cronice Iveşti
    Giurgiu
    33 Centrul de Sănătate Ghimpaţi
    Gorj
    34 Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu
    Hunedoara
    35 Spitalul de Boli Cronice Petrila
    36 Centrul de Sănătate Călan
    Ialomiţa
    37 Spitalul Orăşenesc Ţăndărei
    Iaşi
    38 Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos
    Ilfov
    39 Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea
    40 Spitalul Comunal Periş
    Maramureş
    41 Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie
    42 Centrul de Sănătate Şomcuţa Mare
    Mehedinţi
    43 Spitalul Orăşenesc Strehaia
    44 Spitalul Orăşenesc Vânju Mare
    Mureş
    45 Spitalul Orăşenesc Sărmaşu
    Neamţ
    46 Spitalul Orăşenesc Bicaz
    47 Spitalul Orăşenesc Roznov
    Olt
    48 Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt
    Prahova
    49 Centrul de Sănătate Bălteşti
    50 Preventoriul TBC Poiana Ţapului
    51 Centrul de Sănătate Plopeni
    52 Centrul de Sănătate Urlaţi
    Sălaj
    53 Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei
    Sibiu
    54 Spitalul Orăşenesc Cisnădie
    55 Spitalul de Boli Conice Solca
    Teleorman
    56 Centrul de Sănătate „Regele Carol I Depăraţi
    57 Centrul de Sănătate Cervenia
    58 Centrul de Sănătate Furculeşli
    Timişoara
    59 Centrul de Sănătate Buziaş
    60 Centrul de Sănătate Ciacova
    Tulcea
    61 Spitalul Orăşenesc Babadag
    62 Centrul de Sănătate Sulina
    Vaslui
    63 Spitalul Orăşenesc Negreşti
    64 Spitalul de Boli Cronice „Dr.I.T.Nicolaescu” Tutova
    Vâlcea
    65 Spitalul Orăşenesc Bălceşti
    Vrancea
    66 Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti
    67 Spitalul Orăşenesc Odobeşti

  4. ioan spune:

    De ceva timp chiar ma intreb de ce am intrat in NATO ! Nu suntem de fel protejati la factorii de risc neconventionali….. si de 20 de ani acesti factori lucreaza de zor asupra destinului nostru.

  5. Nicky Percea spune:

    Stimate Domnule Dan Culcer,
    1- Situatia Jugoslaviei nu este similara cu a Rom^niei. Jugoslavia era un stat imperialist al sarbilor precum URSS era un stat imperialist al rusilor.
    2- Daca altii vor sa ne “despice” nu avem cum ne opune. Nu s-a putut opune nici Carol al II-lea si n-o sa se poata opune nici Basescu. Daca Serbia n-a fost “ajutata” de sora mai mare a natiunii slave, adica de Rusia, cine sa ne ajute pe noi ? Regimul instaurat in 1989 ne-a lasat si fara armata populara. Acum avem numai armata de “profesionisti”, pregatita sa fie carne de tun pentru conflicte pe alte continente.
    3- Daca Dvs stiti cum sa ne opunem tavalugului ruso-american fara sa pierim fizic ca natiune, spuneti-ne si noua.
    4- Va inteleg revolta Dvs. pentru cum sunt trasate destinele rom^nilor in alte cancelarii. Suntem patiti de-a lungul istoriei. Dar cu acest regim implementat in decembrie 1989 pe suferinta rom^nilor nu avem nicio sansa de aparare.

Raspunde