Ardealul este indivizibil. Contra concepției etniste

Am mai scris despre ideologia etnistă, aplicare consecventă, până în pânzele albe, a concepțiilor wilsoniene și staliniene despre națiune. (Stalin este, dealtfel, citat pozitiv de etniști, dar aceștia nu par să cunoască diferența între practica și teoria despre națiuni la Stalin, cela care ordonat deportarea unor popoare, nu doar a dușanilor săi politici și ideologici).
Dacă s-ar ocupa doar de problemele lor, adică de situația unei națiuni reprimate din imperiumul francez, ultracentralizat, etniștii — la origine, un grup «onorabil» de stângiști-dreptiști, adepți ai independenței occitane — nu m-ar fi interesat prea mult. Dar ei și-au propus să analizeze situația așa-ziselor conflicte etnice pe tot globul și, mai ales, să propună soluții de retrasare a granițelor peste tot. Aceste soluții, care par raționale, sunt, după opinia mea, generatoare de conflicte și deci catastrofale, fiindcă țin seama doar de elemente de demografie etncă și ignoră suportul geostreategic și geopolitic al situațiilor date. Poate fi consultat aici : Situl etniștilor.

Soluțiile de acest tip etnist, fără deplasări de populație sau cu deplasări îngrozitoare, s-au dovedit întotdeauna surse de noi conflicte, deplasările, strămutările de populație au generat tragedii de familie, masacre. Experiența și situația istorică de dup război, care au fost înregistrate prin convențiile și tratatele de la Helsinki, dovedesc că rescrierea granițelor, nu doar pentru Europa ci pentru întregul mapamond nu rezolvă nimic, dimpotrivă generează noi probleme. Iar, cel puțin pentru Europa, migrațiile economice recente, mai toate ireversibile, configurează o imbricare etnică inextricabilă, în care nu se mai poate tăia cu sabia sau cu creionul roșu pe hartă.

De accea declar că pentru mine, nu doar Ardealul ci Ungaria ca și România sau Iugoslavia ar fi trebuit să fie sau sunt indivizibile, nu doar fiindcă așa scrie în Constituția acestor țări ci fiindcă nici o soluție nu poate mulțumi pe toți cetățenii zonei, adică a vecinătăților externe și interne, deci nu poate și nu va fi definitivă. Intervențiile etniste în Iugoslavia, care au urmat deaproape liniile proiectului publicat de Jacques Ressaire în anul 1991. Se știe ce a însemnat recentul Război Balcanic, cu cortegiul de crime etnice și distrugeri economice masive. Cui au folosit? Iată descrierea situației din Republica Federativă Iugoslavia înainte de război și propunerile etniste pentru rezolvarea «conflictelor potențiale. Din potențiale, conflictele au devenit reale. Asta a fost singura consecință. Una negativă.
«

Public harțile aceastea pentru a atrage, încă o dată, atenția asupra unor proiecte etniste inacceptabile, depășirea lor fără conflicte putându-se realiza doar prin ridicarea soluțiilor la un nivel confederal, nu suprastatal ci incluzînd state de același calibru. Soluția confederală poate asigura evoluții demografice naturale, nu prin ghettoizare și închidere ci prin circulația normală a fluxurilor economice, singurele care, echilibrate de o politică comună, de acorduri negociate, va putea depăși falsa chestiune a etnismului, care ignoră conflictele sociale sau le ascunde sub masca conflictelor etnice, care provoacă diviziunea în subteritorii, însulițe etnice neviabile economic, propice dezvoltării unor noi feudalisme și banditisme locale, ca în Kosovo, de pildă.
Întreb încă o dată, răspicat : reinstalarea de către Restaurația care a urmat Zaverei, adică Revoltei Populare Anticomuniste, sub pretextul legitimării dreptului la proprietate, uzurpat de comuniști, a descendenților foștilor magnați unguri sau secui, a descendenților boierilor și latifundiarilor români, a industriașilor care și-au construit succesul pe exploatarea dependenței proletare, este sau va fi garanția unei societăți în care sărăcia endemică, mortalitatea infantilă și emigrația economică ar putea fi jugulate cu ajutorul ungurilor sau românilor etnici puri, fiecare stăpân pe tarlaua sa ?

Răspunsul meu este negativ. Binele comunităților noastre nu se asigură prin restaurarea privilegiilor de castă și de clasă, de alte gen decât cele instalate de comunism.
Așa că harta aceasta, care aduce cu altele difuzate de la 1919 încoace de toate iredentismele, este pentru mine semnalul de alarmă citit de mine acum două decenii, semnal care mi-a impus efortul de a cunoaște istoria României și de a încerca să reflectez la soluții pașnice și să refuz orice soluție în care se aplică tactica diviziunii, în numele apărării dreptului la existență specific. A lupta împotriva internaționalismului, globalismului uniformizator nu înseamnă a accepta particularismul încovrigării în sine, ca un câine care se apără de lovituri, ca singură soluție. Soluția este apărarea activă, cu condiția de a defini corect adversarul real. Adversarul real al ungurului nu este românul, nici adversarul real al românului nu este ungurul. Această propoziție poate conține oricare alt nume de popor, etnie, comunitate, subgrup etnic sau minoritate.
Adversarii noștri sunt cei care definesc politici imperiale și ne asmut unii împotriva celorlalți. Să-i căutăm împreună și să le arătăm că suntem destul de inteligenți pentru a nu ne lăsa amăgiți iarăși și iar de vrajba imperiilor transnaționale. Dacă nu am reușit să ne opunem exportului de revoluție impus de Imperiul sovietic, măcar acum să înțelegem că exportul modelului liberal, al individualismului ucigaș și destrămător de socialitate, al «concurenței libere», al tuturor contra tuturor, este masca unui sistem protecționist imperial, american acum, chinez mâine sau platfusard poimâine și mereu.
Dan Culcer

Proiectul etnist de dezmembrare «non-conflictuală», preventivă, a României, de încorporarea non-conflictuală a Moldovei de Est în statul România. De înființare a unui teritoriul autonom pentru țigani în zona de contact cu Ungaria, pe teritoriul Sălajului, a Maramureșului, a Sătmarului și a Bistriței și Năsăudului. Au fost oare ungurii sau românii consultați? Iarăși cineva de sus ne iubește atât de mult că vrea să ne scutească de efortul de a gândi și negocia indenoi.

De Imagini Blogger

Iată acum harta care ascundea, în 1991, distrugerea și războiul, sub pretextul prevenirii conflictelor etnice în Iugoslavia.

De Imagini Blogger