Pe site-ul www.tracologie.info a apărut un text foarte pornit impotriva mea. Nu vreau să corectez decât un aspect din cele spuse în textul respectiv. Aspectul privind originea mea ardelenească, de mocan! Autorul textului ( semnat Hank Schmidt, dacă nu mă înșel), susține că a cercetat localitățile Bran, Rășinari și Săcele și nu a găsit niciun „neam de-al lui Ion Coja”. Aproape că l-aș crede că a mers la fața locului și n-a găsit nici urmă de Coja! N-a găsit pentru că nu a știut să caute. Urme ale neamului Coja nu trebuiau căutate decât la Bran. Toți Coja se trag din Bran. Se pare că nu mai trăieste nici un Coja la Bran, dar dovada că neamul Coja de la Bran se trage o găsește oricine în toponimele din zonă, unde există chiar și un munte Coja. Orice hartă a masivului Piatra Craiului ați consulta, toponimul Coja apare cel puțin o dată. Mai
mult, la Moeciu de Sus
am întâlnit un localnic care avea porecla Coja. Așadar, în zonă, numele Coja are și o semnificație, extrem de onorabilă, de măgulitoare pentru cei care poartă numele Coja.
De copil am invățat să mă mândresc că ma cheamă așa. Mai târziu, când am ajuns filolog, am înțeles că numele meu nu este de origine slavă, cum ar părea la prima vedere. Cuvîntul slav „coja” a dat în română cuvîntul „coajă”. Nicio legătură cu Coja. Unii consideră că în limba dacilor „coja” însemna „capră”. Mă îndoiesc. Dar sigur este un nume vechi, face serie cu alte nume ardelenești cu aceeași structură fonetică: Doja, Noja, Moga, Goga, Loga etc. Numele Coja are rezonanță sud-dunăreană, am întâlnit un preot cu numele Coja, aromân din Albania, actualmente episcop ortodox în SUA, dacă nu mă înșel. Sextil Pușcariu, care își făcea vacanțele la Bran, a cercetat zona și a ajuns la concluzia că Branul a fost întemeiat pe la 1300 de ciobani sud-dunăreni, aromâni. Brănenii însă au pierdut amintirea acestei origini. Când i-am spus tatălui meu că s-ar putea la origine să fim machedoni,
m-a cam repezit. Nu admitea să nu fie ardelean, mai exact MOCAN.
La Rășinari biograful meu ar fi trebuit să se intereseze de neamul LICOI, așa se numea bunicul din partea mamei. Știu despre tatăl bunicului meu că mergeau cu oile rășinărenii să ierneze în Crimeea… Bunică-mea, tot din Rășinari, era o Floroaie, adică din neamul FLOREA. Din partea aceasta, a Sibiului, au mai venit în Dobrogea și alte neamuri, alde Comșa, Canja, Gheralia și alții.
La Săcele nu avea cum să găsească vreun Coja, dar dacă întreba de neamul ȘEITAN, ar fi găsit urmele acestora în toată zona, și mai ales în Brașov. Mama tatălui meu era Șeitancă și se ținea tare mândră. Bunicul bunicii mele a fost un Șeitan care ajunsese cu herghelia lui la o mie de cai. Era vestit în toată Ost-Europa, de la el cumpăra cai armata „chesaro-crăiască”. După 1990 l-am cunoscut pe Aurel Șeitan, fost luptător în munți, unul dintre puținii deținuți politici care au reușit să evadeze de la Securitate, plecat apoi în Occident trecând Dunărea clandestin, înot, prin 1970, fost PNȚ. După câteva minute de discuție ne-am găsit rude… O bună parte din amintirile legate de neamurile mele le-am cuprins în romanul „Vin Americanii”! Din complezență, dar și din mândrie, am pomenit și ceva despre neamurile nevestei mele, de fel din Nicorești, din Coasta Lupei. Rudă mai pe departe cu boierul
Racoviță, cel care la Viena, în drum spre Paris, și-a făcut timp să apere onoarea unei contese într-un duel cu celebrul Lassalle, precursor al comunismului. A fost prima oară când românii au lovit mortal comunismul. Și n-a fost ultima oară!
Recomand cartea „Vin Americanii!” ca bibliografie obligatorie pentru cei care n-au altceva mai bun de făcut decât să mă înjure prostește. Mai bine ar sta să se gândescă la ce am scris înainte de a mă înjura. Căci dacă vor înțelege, sunt convins că nu vor mai avea de ce să mă înjure! Tot binele pentru acești detractori nevinovați. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!
Precizare
Publicat de Ion Coja in Amestecate pe 20.11.2009 | 7 comentarii
7 comentarii la “Precizare”
Raspunde
Cum se numea ,pe numele de domnisoara ,sotia dumneavoastra!Eu sunt tot din Coasta Lupei!
scrierea gresita a numelor e foarte intalnita; am avut parte de asa ceva atat cu numele de familie cat si cu prenumele; foarte multa lume scrie de mana litera “z” intrun mod in care usor se poate confunda cu litera “j”; poate ca numele original era “coza” si nu “coja”; in acea zona de tara, in judetul Vrancea, in comuna Tulnici exista satul “Coza”; nu am aflat vechimea atestarii documentare a satului, dar cred ca e un punct de plecare in investigatie; a spune ca un om nu e dintrun anumit loc, ca nu “i-ai gasit neamurile” cand nici nu le-ai cautat, cand nu ai avut acces si nici interes sa studiezi arhivele de la primariile si manastirile din zona, nu poti scrie articole pe net doar ca sa ponegresti un om.
Un personaj cu numele Hank Schmidt nu are cum sa fi fost vreodata trac. El poate fi de undeva din Germania-Austira sau poate fi de undeva din Orientul Mijlociu. Nici una din cele doua variante nu poate trada originea sa traca. Din pacate, multe website-uri cu nume traditionale romananesti, romane sau cu origine in istoria si traditia noastra sunt “construite” de dusmani totali ai poporului roman. Ne-au luat-o inainte, au ocupat domeniile web cu nume care pentru noi romanii inseamna ceva (iar pentru ei nu inseamna nimic) si acum duc o politica in detrimentul istoriei si viitorului nostru.
E simplu sa atace.Sa inventeze.Sa acuze.Oare de ce ne se organizeaza in actiuni benefice?
Cei ce nu-si cunosc trecutul(istoria) risca sa-l repete. Nu stiu cine a scris asa ceva. Dar Dvs. Dle prof. Ion Z. Coja vad ca v-ati conformat. Va cunoasteti originile cu multe generatii in urma ceea ce ma face sa cred ca ati facut un arbore genealogic al familiei Dvs.(atat pentru stramosii parintilor Dvs cat si ai sotiei Dvs.) si care sa le ramana la copii si la nepoti. Ce nu am inteles este de ce nu ati pledat niciodata ca sa-i indemnati pe romani sa-si faca arborii genealogici ai familiilor lor. Poate ca asa s-ar trezi in noi, romanii, mandria de a fi romani din mosi stramosi, ne-ar uni sentimentul de neam si de sange. N-am mai fi atat de usor dezbinati de altii ca sa ne aplece in jug. De 2000 de ani tot incercam sa ne unim, de la Burebista si Decebal incoace si nu reusim. Apare cate ceva care sa faca sa ne dezbine. Cel mai ingrozitor ne-a dezbinat decembrie 1989. Qui prodest ? Am intrebat zeci de romani nascuti nu facuti daca si-au facut arborele genealogic sa vad daca au stima pentru cei ce au fost si le-au dat o gena, un ADN ca sa fie acum ceea ce sunt. N-am auzit niciun roman sa zica da. In schimb minoritarii se preocupa de asa ceva, inclusiv ar’manii. Acum arborii genealogici se fac si pe site-uri specializate. In Romania nu este asa ceva. In schimb in celelalte tari europene exista chiar mai multe site-uri. Am vizionat la TV emisiuni in care cautarea radacinilor strabune si mandria de a avea astfel de legaturi(chiar daca unii au gasit ca sunt urmasi de sclavi sau paria societatii) este benefica, si si-au organizat astfel de activitati si cei din lumea a 3-a din America Latina si din Africa. Numai romanii sunt indiferenti. Why ?
,,Interesanta,,precizare,dle. profesor,
ca de altfel tot ce scrieti.Incerc sa gasesc ,,vin americanii,,pana atuncinumai bine si sanatate.Doamne ajuta!
Nu stiu de ce v-ati obosit sa le raspundeti acestor tembeli frustrati si singuratici. Ei sunt anti-nationalisti, chiar anti-crestini. Acel Mitea Marius , spre exemplu, este pagan si sustine pe facebook ca ar fi membru al Partidului Pentru Patrie (sic!).
Fara exagerare, spun ca punctul lor de glorie il constituie faptul ca i-ati bagat in seama.